Tuning psihologic pentru tine si organizatia ta

Doar daca nu ne petrecem viata pe undeva intr-o insula ascunsa sau calitate de calugari intr-o manastire indepartata, stresul e zilnic prezent alaturi de noi.
Una din principalele cai prin care corpul reactioneaza la stress si tensiune o reprezinta cea a pielii- ceea ce in limbaj ethnic este denumit reactia galvanica a pielii (GSR). Reactia galvanica a pielii e o reflectare a felului in care glandele sudoripare si porii pielii sunt controlati de sistemul nervos simpatic.
Cand te agiti sau te enervezi, ori cand te tulbura ceva intr-un oarecare grad, sistemul nervos simpatic activeaza modificari chimice si fizice in tot corpul. Nivelul GSR se modifica si el odata cu restul corpului in astfel de situatii.
Rezistenta electrica a pielii creste cand esti calm, relaxat. Cand te tensionezi, chiar si foarte putin, scade rezistenta electrica a pielii.
Reactia GSR se poate “citi” cu ajutorul unui amplificator GSR. Acesta  va aplica o tensiune constanta (atat de mica incat nu poate fi sesizata) pielii prin intermediul electrozilor atasati. Datorita acestui potential pielea poate fi “ascultata” atunci cand conduce sau blocheaza curentul electric, ca urmare a reactiei GSR.
Mi-am pus problema daca reactia pielii este in concordant cu realitatea pe care o stiu si eu..asa ca m-am gandit la experimental urmator: am pus mai multe fotografii de masini intr-o succesiune de imagini si blank-uri negre. Cu ajutorul unui amplificator GSR si a unui program am inregistrat ”raspunsurile” pielii la vederea mai multor imagini de masini.
Am inregistrat pe mai multe paliere de frecventa, iar raspunsurile si intensitatea lor le vedeti in graficele de mai jos..Fiecare grafic corespunde unei alte frecventa pe care pielea degetelor de la mana stanga a fost “ascultata” (paliere de frecventa intre 500 si 2000Hz). In fiecare grafic sunt ordonate crescator reactiile pe trei canale diferite de inregistrare a reactiei GSR. Ceea ce apare numerotat in grafic reprezinta blank-urile negre din film.

Tot experimentul filmat il vedeti in video de mai jos…

Care-o fi masina care ma agita?

Se spune ca e imposibil sa te impotrivesti unei povesti.

Daca asculti cu atentie o poveste, nu vei mai fi niciodata acelasi, caci povestea isi va croi singura drum catre inima ta.

A fost odata un medic sufit care isi trata pacientii cu fructe si povesti. La acest medic a venit intr-o zi un om care i-a cerut sa-i fie invatacel.

Zilele au trecut si invatacelul a deprins arta si filosofia de a trata sufletul oamenilor, asa cum facea medicul sufit.

Intr-o zi, i-a cerut medicului sa-l lase sa trateze un pacient. Primului venit i-a identificat repede suferinta, de la distanta. Pe nerasuflate, i-a recomandat sa consume rodii ca leac pentru boala sa. Numai ca pacientul s-a speriat si a fugit din casa medicului sufit.

- Maestre, unde am gresit recomandarea mea?

- N-ai gresit recomandarea, numai ca pacientul acela avea nevoie de doua lucruri: de rodii, dar si de timp.

” Atitudinea semnifica o asteptare, iar asteptarea actioneaza intotdeauna selectiv si orientativ. Un continut puternic accentuat, situat in orizontul constiintei, alcatuieste (uneori impreuna cu alte continuturi) o anume constelatie, echivalenta cu o anumita atitudine. Un astfel de continut favorizeaza perceptia si aperceptia asemanatorului si inhiba perceptia si aperceptia neasemanatorului. El isi produce astfel atitudinea care-i corespunde. Acest fenomen automat este o cauza esentiala a unilateralitatii orientarii constiente”- C. G. Jung- Tipuri psihologice, pag.437.

Mi-am pus problema daca atitudinile specifice diferitelor profile de personalitate ar putea explica interesul/ dezinteresul nostru pentru oamenii de langa noi sau, chiar mai exact, placerea/ neplacerea de a lucra alaturi de anumiti colegi in organizatie.

Jung afirma: “in practica se pot distinge anumite tipuri de atitudine, in masura in care se pot distinge si anumite functii psihice. De regula, daca o functie ajunge sa predomine, atunci apare si o atitudine tipica.”

Mai pe scurt, am investigat un departament compus din trei lucratori, cu ajutorul unui test de personalitate etalonat la nivelul Romaniei. Cei trei lucratori au fost identificati in schema de mai jos prin literele X, Y, si Z, iar relatiile dintre ei au fost verificate atat prin compararea dimensiunilor de personalitate, cat si prin

interviuri directe. Scopul cercetarii a fost investigarea climatului de lucru si verificarea impactului pe care un bias perceptiv il poate avea asupra acestui climat.

M-au interesat in special dimensiunile personalitatii care acopera gandirea divergenta (Openess) si stilurile de relationare (Agreabilitate). Gandirea divergenta desemneaza numarul de raspunsuri originale primite la o problema formulata. In paradigma de investigare folosita de mine, gandirea divergenta acopera ariile: deschidere la fantezie, simt estetic, sentimente, inovatie, idei si valori (scorurile 1-6 in diagrama din dreapta).

Din analizele desfasurate a reiesit ca lucratorul Z este caracterizat de o energie mare in relationare (extraversie), cu toleranta redusa la rutina si sarcini redundante (Openess mare). Ceilalti doi lucratori (X si Y) au o gandire divergenta moderata (Openess mediu si sub-mediu), tolerand cu greu “atacurile” creative ale colegului Z. De fapt, energia acestuia este suficient de mare incat sa-i ramana dupa o zi de munca “normala” pentru a provoca mental cate unul din colegi- manopera perceputa de acestia ca agresivitate verbala (extraversia acestora din urma este redusa sau medie).

Pe dimensiunea rolurilor de echipa,avem:

- BLUE: analiza date, centrare pe structura si respectarea termenelor

- RED: relatii intra si intergrupale, armonizarea relatiilor

- GREEN: viziune, posibilitati, inovatie si strategie.

Analiza de tip leadership focus arata cantonarea lucratorilor X si Y in special in zona operationala- implementare, in timp ce lucratorul Z este capacitat de centrarea gandirii sale pe posibilitatea de transformare si pe viziune (analiza in graficul de mai jos).

La toate acestea se adauga ca fond emotional un dezechilibru la colegii X si Y (rezistenta la stres redusa), in timp ce lucratorul Z are o mare toleranta la stres (Nevrotism sub medie).

Linia rosie punctata din diagrama arata concentrare mare de potential conflictogen in jurul lucratorului Z.

Jung: “exista acum multi oameni care isi bazeaza habitusul reactiei pe irationalitate, si anume fie pe senzatie, fie pe intuitie, dar nu pe amandoua deodata. Senzatia este fata de intuitie la fel de antagonica precum gandirea fata de simtire. Daca vreau sa constat cu ochii si urechile mele ceea ce se intampla intr-adevar, pot face orice in afara de a ma lasa concomitent in voia visarii vagi si a fantazarii prin toate ungherele, ceea ce intuitivul tocmai trebuie sa faca pentru a conferi inconstientului sau libertatea necesara.”

Dupa cum se stie, omul nu poate fi totul deodata si nici pe de-a-ntregul desavarsit. El dezvolta intotdeauna doar anumite calitati, iar pe altele le lasa se se atrofieze. La completitudine nu se ajunge niciodata. Ce se intampla acum cu acele functii pe care nu le foloseste zilnic sau nu le dezvolta prin exercitiu? Ele raman intr-o stare mai mult sau mai putin infantila, adesea doar semiconstienta sau ocazional total inconstienta, si constituie astfel pentru fiecare tip o inferioritate caracteristica, parte integranta a intregului tablou caracterial.

De exemplu, predilectia unilaterala pentru logica in decizie este intotdeauna insotita de de inferioritate afectiva (dezvoltare redusa a empatiei si agreabilitatii), iar senzatia diferentiata vexeaza capacitatea intuitiva si invers.

p.s. sa nu uit: n-am mai facut dedicatii de mult pt. cel care a declarat ca 99% dintre romani sunt manelisti..I s-or fi terminat CD-urile cu “muzica”?

vs

Foarte frumos conceptul de plasticitate a personalitatii! Ce-o fi asta? Poate fi util la predictia evolutiei unui individ intr-o organizatie? Ia sa vedem..

Consideram personalitatea umana ca sistem hipercomplex, cu rol adaptativ. Acest sistem este stabil (are modalitati de exprimare si interiorizare relativ neschimbate). Prin evaluarile raspunsurilor pe care mediul intern si extern le dau la interactiunea individului, personalitatea se poate modifica.

Adica sentimentul de disconfort produs de esecul unei interactiuni in organizatie sau autoevaluarea de competenta (castigarea unei negocieri..) pot face ca imaginea de sine sa se schimbe si apoi perceptia celorlalti asupra noastra sa se modifice. In timp, suma experientelor ne modifica felul de a fi.

Intrebarea mea este legata de implicatia plasticitatii sistemului de personalitate asupra stilului de leadership.

In ce masura, un individ imersat intr-un mediu puternic concurential se poate transforma pentru a fi mai performant in urmatoarele domenii: autocontrol emotional, autoorganizare si planificare, rezolvarea de probleme si creativitate decizionala, calitatea relationarii cu un colectiv?

Presupunand ca ingredientele magice sunt prezente (motivatie, entuziasm) am sa va prezint o analiza privind unu din clientii cu care am lucrat.

Mai jos vedeti modelul de leadership folosit si gruparea competentelor analizate/ dezvoltate.

Omul nostru a fost evaluat la inceputul si la sfarsitul interactiunii cu psihologul, folosind un test de personalitate din categoria BIG FIVE (da, iar testul asta.. : )

Intre aplicarea celor doua teste a participat la un program de consiliere si dezvoltare personala, cu obiectivele:

- cresterea capacitatii de planificare si ordonare

- cresterea auto-disciplinei

- dezvoltarea asertivitatii

Diferenta dintre masuratorile la cele doua teste a permis identificarea celor mai rapide cai de dezvoltare (cele mai mari transformari arata directiile pe care personalitatea acestuia a reactionat cel mai repede la contactul cu mediul organizatiei si cu actiunea de consiliere).

Din analiza de trend a celor doua grafice observam ca sunt aproape identice (validitate test-retest, da?), desi intre cele doua teste este un interval de un an (!!). Am ierarhizat transformarile si, in imaginea de mai jos, amplitudinile pozitive au fost evidentiate cu un dreptunghi rosu. Reamintindu-ne ce inseamna fiecare palier masurat in parte cu ajutorul tabelului din dreapta, vom descoperi ca al meu client a dezvoltat mai usor urmatoarele paliere compoartamentale:

- simtul datoriei (C3)

-auto-disciplina (C5)

- ordine (C2)

- deschidere la idei (O5)

- blandete in relationarea cu ceilalti (A6)

La o prima privire, toti factorii din scala de constiinciozitate au crescut in pondere, precum si capacitatea de a interactiona (caldura, entuziasm si spirit gregar).

Un risc il reprezinta cresterea usoara in indicatorul de trairi emotionale cu tenta negativa (N3), dar poate fi pus pe seama oboselii, a contextului situational.

Si acum, sa facem predictie cu privire la evolutia stilului de leadership al clientului meu. Agregarea factorilor de personalitate in competente de leadership arata modificarile de mai jos:

Considerand focusul leadershipului ca fiiind competente orientate in unul din domeniile:

- BLUE: analiza date, centrare pe structura si respectarea termenelor

- RED: relatii intra si intergrupale, armonizarea relatiilor

- GREEN: viziune, posibilitati, inovatie si strategie

descoperim la omul nostru focusarea pe schimbare organizationala, inovatie si gandire strategica.

Date fiind palierele comportamentale pe care a dezvoltat in interval de un an performanta, predictia comportamentala pentru perioada urmatoare poate fi urmatoarea:

- va continua sa perfectioneze competenta de relationare cu colegii (este saturata in extraversie- energia sociala)

- atitudinea fata de coechipieri va fi din ce in ce mai directiva si asertiva (scaderile din factorii de agreabilitate)

- va creste in capacitatea de a planifica, organiza si implementa (factorii de constiinciozitate)

Riscurile privesc deschiderea la posibilitati si alternative, precum si deschiderea si originalitatea mentala. Se pare ca focusarea pe disciplinare diminueaza in timp capacitatea de a gandi “out of the box”. Recomandare: implicare in activitati artistice (desen, lectura de poezie) pentru a pastra deschise aceste capacitati.

Concluzie: personalitatea raspunde la setarea de obiective, fiind un sistem adaptativ

Pendulul lui Foucault este un dispozitiv experimental bazat pe pendulul gravitational, realizat de fizicianul francez Léon Foucault, care demonstreaza ca Pamântul se învârte în jurul propriei axe.
Dispozitivul experimental

Dispozitivul experimental consta dintr-un pendul gravitational capabil sa oscileze în orice plan vertical. Prima demonstratie a avut loc în februarie 1851, în Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva saptamâni mai târziu, Leon Foucault a suspendat o sfera cu o masa de 28 kg, prevazuta cu un vârf ascutit, de domul Panthéonului, la capatul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presarat un strat de nisip fin, pe care vârful pendului traseaza o rozeta si revine în locul de unde a pornit dupa 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotatie completa dureaza 48 de ore.
Explicatia fenomenului

Corpurile care se rotesc îsi pastreaza planul de rotatie, fenomen fizic utilizat la construirea giroscoapelor si girobusolelor. Cum miscarea de oscilatie este, în esenta, o proiectie liniara a unei miscari de rotatie, pendulul gravitational îsi pastreaza neschimbat planul de oscilatie liniara. În timp ce el oscileaza în plan vertical, sub el Pamântul se roteste, la latitudinea Parisului cu 11°19′ pe ora.

Am sa scriu aici pentru toti cei care, in ultimele doua saptamani, m-au facut sa gandesc la ordinea necesara a evaluarilor si auto-evaluarilor. Care sa fie mai intai: ce cred altii despre mine sau ce cred eu despre mine?
Este un individ, pe nume Schmid, care vorbeste despre conceptul de “fully functioning person”. Se ajunge la acest concept prin multe cai, una fiind psihoterapia: individul uman aflat intr-o relatie speciala si specializata de tipul terapiei este considerat expert. Adica una din regulile de baza ale abordarii terapiei centrate pe persoana spune ca directia, miscarea vine de la client catre terapeut. Clientul arata si anunta, terapeutul observa si incearca sa inteleaga. Clientul e expert in continut, terapeutul e expertul in proces.
Conditia de baza (una dintre ele) este prezenta in dialog.
In Grecia antica, Kairos era zeul momentleor fertile. al oportunitoatilor favorabile, calitatea timpului era evaluata dupa cum actiunea era corecta si la momentul oportun. Momentul influentarii viitorului era aici si acum, in prezent. Exista un singur timp prezentul; viitorul e anticiparea prezentului, recutul e rememorarea prezentului.
In terapie, intrebarea este: ce se prezinta acum?
Sa te intâlnesti de la persoana la persoana constituie o pozitie etica. Sa faci terapie inseamna sa ti se ceara de catre Altul sa raspunzi responsabilitatii lui. Provocarea nu este numai daca, ci si cum sa raspunzi. Terapia centrata pe persoana este raspunsul personal, profesional la apelul unei persoane in nevoie (un apel care este vazut in sine ca adresare personala, adica apelul unei persoane si nu o boala, o problema sau disfunctie; Schmid 2001
Voi incheia pledoaria pentru centrarea pe persoana cu sublinierea nevoii de a lua semnificatia si sensul (doar) de la client, de a reflecta cu integritate si pasiune pentru co-experimentare.
Clientul afla solutia pentru problema lui doar in masura in care terapeutul e deschis la experienta si nu neaparat e centrat pe diagnostic si dogmatism.
Asadar, Foucault si pendulul lui demonstreaza ca Universul se poate misca in jurul unui punct de referinta: persoana.
Tu, acum.

p.s. sa nu uit dedicatia de luni, pentru acei dintre voi care sunt, pe o distributie normala Gauss, presedintii Romaniei si manelisti, simultan ; )

Acum ceva timp scriam ca anumite trasaturi de personalitate fac mai usoara alegerea ca instrument de scris a unui stilou. Ei bine, la fel ca in multe alte domenii ale comportamentului non-verbal, lucrurile trebuie corelate cu starea celui analizat, cu contextul in care el functioneaza. Conceptul care descrie aceasta prima “scanare” ar fi calibrarea (unii il numesc baselining, in comparatie cu o metoda de analiza a retelelor de calculatoare: se analizeaza “comportamentul” retelei prin raportare la parametrii inregistrati in toata istoria de functionare a sistemului/retelei).

Asadar, folosirea mai multor stilouri este un semn al tulburarii obsesiv-compulsive sau un artefact cultural?

Ei bine, istoria semnarii documentelor de stat foarte importante arata ca se obisnuieste ca semnatarul sa foloseasca mai multe stilouri.

Aceste stilouri vor fi apoi facute cadou celor care au participat la ceremonie, celor care au sustinut filosofia acelui act etc.

Asa se face ca la semnarea legii privind sistemul de sanatate din S.U.A., presedintele Obama a folosit 20 stilouri (?!)

Now, that’s baselining!

..pentru aceia dintre voi care (inca) nu se recunosc printre manelistii condusi de dl. Presedinte.

Va invit la o cafea albastra si egosintonica

Am “luat” testele a 12 oameni care lucreaza in industriile: retail, vanzari auto si asigurari.

Marea majoritate dintre ei sunt validati in munca lor prin rezultate bune si cifra de afaceri “frumoasa”.

Testele aplicate sunt cel de referinta emisferica cerebrala si test de personalitate din cateoria BIG FIVE.

Primul test masaora ce se vede in imaginea cu bulina impartita in 4

. Al doilea test masoara dimensiunile de personalitate mentionate in tabelul alaturat.

Corelatiile statistice (tabelul de corelatii mai jos: verde inseamna corelatie pozitiva-ajuta la producerea fenomenului masurat, rosu inseamna corelatie negativa-impiedica fenomenul masurat) arata ca deschiderea la nou este mult favorizata de un mod de functionare a creierului “pe dreapta”- activare mai puternica a preferintelor de tip cortical drept. Cei planificati, ordonati si structurati in abordarea muncii au deschidere mai mare catre analiza si logica. Din tabel vedeti cea mai puternica corelatie negativaintre dechidere la nou (indicatorul O4) si mod cortical stang.

Cei empatici si doritori sa creasca interactiunea in echipa si in organizatie (Agreabilitate) functioneaza mai mult pe zona creierului limbic drept (empatie, da?)

Asa..cum le pui pe toate astea intr-un singur individ?

Il clonezi pe Steven Segal si-l angajezi de 100 de ori

p.s. concluziile sunt formultate pe un esantion mic, asa ca mai sunt sanse sa ma insel

..se ia un cuplu si se lasa impreuna cativa ani, cu declaratia de principiu facuta astfel :” suntem diferiti, dar ne intelegem noi cumva”.

Din cand in cand se masoara indicatorii de personalitate, ca sa se poata glumi, nu ca sa se faca analize.
Apoi, se compara la 6 ani personalitatile.

Vedeti voi cine de la cine a luat si ce-a castigat cuplul.

La multi ani, Femeie!

p.s. palierele MBTI:

“Folosesc termenul individuare pentru a denumi procesul prin care o persoana devine un individ psihologic, altfel spus, o unitate autonoma si indivizibila, altfel spus, o totalitate.” C.G. Jung- Arhetipuri si inconstientul colectiv, p 275

Individuarea sau, in alte versiuni de traducere in limba româna, individuatia, este un concept central in psihologia jungiana si se refera la procesul prin care persoana, in viata reala, incearca constient sa inteleaga si sa dezvolte potentialitati innascute ale psihicului sau, in beneficiul totalitatii, completitudinii psihice.