Iaca inca un psihoterapeut in web:
Ana de la psihoterapie-copii.ro
Idei multe si cititori iti doresc!
Bine (ca) ai venit!
Cadeau..pentru eu ;)
nah, e ziua mea. asa ca iete ce-am primit!
Adica se gandira unii ca-mi place in viteza, la bordul unei masinarii galbene. Mi-au construit jucaria si ma lasa s-o si pilotez. Cica n-are treapta de viteza pentru mers inapoi 
)
Cam asa ceva- Ford Nascar.
Albinarit..sistemic :)
Nu stiu cat va plac voua albinele, dar eu am crescut printre ele, la bunici. Asa ca am adesea placerea sa vad in jur prin ochii celui care ingrijea micile ganganii colorate intr-o cutie frumos mirositoare 
Inca-mi aduca aminte ca bunica-mea imi spunea uneori sa nu ma supar pe “ganganii”, ca ele inteapa doar daca-s deranjate de noi. Si cam asta faceam..le intrerupeam din lucru.
Ei, asa se face ca uneori ma uit la cate-o echipa “schioapa”..si imi aduc aminte ca uneori stupul ramanea fara regina. Atunci stuparul avea de ales o alta regina, din alt stup si o “planta” in colonia orfana. Problema aparea cand albinele nu acceptau noua regina pe motiv de..parfum. Da, o miroseau si-si dadeau seama
ca nu e de-a lor..si exista riscul s-o omoare. Atunci stuparul gasea o cusca micuta si punea inauntru regina, dupa care lasa cusca aceea in mijlocul coloniei de albine. Dupa cateva zile, activitatea albinelor dadea de inteles ca au acceptat noua “sefa”: o hraneau deja cu miere si pastura prin plasa custii..asa ca stupul avea o noua conducatoare.
Chiar daca mi-ar placea sa povestesc despre albine, scopul e sa intelegem impreuna ce se intampla cu o echipa cand are un nou lider si cam ce are de facut liderul ca sa fie acceptat..apoi cum sa-ti dai seama pe unde se potriveste cu echipa si cand se cheama ca a luat-o la “zbor”printre flori, pentru ceva miere?
Ne trebuie nitica statistica pentru asta, v-ati prins deja..
Pai..
Pentru demonstratie se “ia”o echipa si i se pune un lider nou…ambele sunt verificate in prealabil cu un test de personalitate..ala de-l stiti voi (banuiesc eu ca stiti NEO PI R deja
Asa ca masuram pe coordonatele
stiute: echilibru emotional, extraversie, deschidere la experienta, agreabilitate si constiinciozitate (ordinea din tabel ca sa zic asa).
Caut raspunsul la urmatoarele intrebari:
1. care-i clusterul de factori care va ajuta noul manager sa se integreze in echipa (grad de afinitate maxima)?
2. data fiind evolutia personalitatii managerului (trendul relevat test-retest), in care dimensiuni de dezvoltare ale echipei o sa-i vad amprenta?
3. de unde stiu cine induce miscarea observata (echipa sau liderul)?
Dupa cum deja cred ca s-a prins toata lumea, am asteptat un an sa vad daca “regina” mea va fi mancata sau nu de colonia ei.. a scapat si produce miere, dupa cum veti vedea 
1. Asa ca am descoperit intre mediile initiale ale echipei si scorurile factorilor de personalitate (de inceput) ale managerului o corelatie Pearson puternica in zona agreabilitatii..iaca parfumul ca sa nu-l manance “colonia”..
Acum sa vedem incotro se dezvolta managerul (fac precizarea ca dezvoltarea managerului s-a facut in proportie destul de mare neasistata prin consiliere, asa ca mini-experimentul descris aici e destul de natural..cam ca si stuparitul
2. Pentru manager, intre scorurile de la primul test si scorurile de la al doilea test (intervalul de “vreo”400 zile intre ele) a aparut un ecart, o deplasare (ca urmare a adaptarii naturale la mediu a personalitatii celui examinat). Acelasi fenomen s-a produs si la nivelul echipei, inregistrandu-se un ecart intre mediile de la primul test la mediile de la al doilea test. Iaca trendurile cu pricina ilustrate mai jos:
Si-acum intrebarea: incotro merge stupul asta? Pai..corelatiile de dezvoltare (vezi tabelul alaturat cu corelatii noi) arata ca “zboara”catre:
- deschidere puternica la experienta- clusterul O- (include empatia si creativitatea aici),
- interactiune moderata cu altii – clusterul E
- constiinciozitate puternica (centrare pe obiective) – clusterul C
Corelatiile din rubricile verzi sunt extrem de mari- arata identitate pentru factorii masurati.
3. Si mai am o intrebare: daca liderul doar se adapteaza la un trend intern al echipei?
Iaca pozna! Am calculat care era diferenta intre scorurile individuale ale liderului si mediile echipei, numai ca am inclus personalitatea liderului ca medie a celor doua teste ale sale. M-am gandit ca-i mai aproape asa de ceea ce are ca si potential de dezvoltare in interiorul sistemului de personalitate.
…apoi am calculat trendul de dezvoltare a echipei (T2-T1). Ma gandesc ca diferenta initiala lider-echipa poate anticipa evolutia sistemului ? Dap:
din matricea de corelatii (diferenta initiala lider vs echipa corelata cu trendul de dezvoltare al echipei) se vede din nou ca profilul de personalitate al liderului continea “miscarea” obtinuta la final, si ca aceasta miscare nu a fost un rezultat indus de interactiunea sa cu echipa:
q.e.d: cel mai f
lexibil element al unui sistem poate induce structura lui in evolutia sistemului pe care-l “pastoreste”. Bun si albinaritul la ceva, ca m-a ajutat sa inteleg ce mi-a aratat statistica
Maquisarzii de la Universitate
In 17 iunie 1940 Franta, prin Philippe Petain, accepta incetarea luptelor si semna armistitul cu Germania. Asa se face ca in 18 iune 1940 generalul de Gaulle cheama voluntarii francezi sa infiinteze ceea ce se va numi Rezistenta Franceza.
Rezistenta Franceza culegea informatii, sabota trupele de ocupatie germane si fortele regimului de la Vichy (condus de Petain).
In 1943, ca urmare a infiintarii Regimului de Munca Obligatorie (tinerii francezi erau obligati sa munceasca pentru Germania), ia nastere o miscare in interiorul Rezistentei: Maquis. In traducere libera- Boschetarii (traducerea onorifica este acceptata ca fiind “Luptatorii inarmati ai Rezistentei”).
Tinerii obligati sa munceasca pentru Germania iau calea Maquis-ului si devin cunoscuti prin faptul ca nu luau prizonieri din randul armatei germane. Acest motiv a facut ca nu de putine ori, replica germana la actiunile Maquis-ului sa fie extrem de violenta, maquisarzii fiind adesea deportati in lagare din care s-au intors foarte putini.
Maquis-ul intorcea pe dos toate planurile Wermacht-ului, folosind arme capturate chiar de la soldatii germani sau arme special construite in laboratoarele britanice (carabine cu amortizor de sunet). Minele lor antipersonal au ramas vestite: cuie si suruburi prinse in dinamita faceau ravagii in plutoanele germane trimise sa-i caute..
Facem adesea un efort sustinut sa alungam din constient ganduri sau emotii..emotii care se revolta si vor sa fie vazute, simtite chiar cu riscul renuntarii la o imagine de sine foarte clara si coerenta..disciplinata (?!)
Avem in zonele obscure ale personalitatii tot felul de “boschetari”, alungati acolo de disciplina germana a conceptului de sine: “Nu esti ca mine, n-ai ce cauta aici !”…
Cu cat ne credem mai “nemti” si mai stapani peste ele, emotiile capata mai multa energie si ne pot rasturna regimul de ordine interioara intr-un mod mai periculos. Si atunci ne trezim ca, in timpul unui mars triumfal printre evenimentele vietii noastre, de dupa vreo cotitura mai neclara ne apar in fata maquisarzii: vicleni, agresivi si nemilosi. Nu tin cont de ce credem noi despre noi insine, ne incarca cu teama si ne lasa fara energie.
Strategia lui Charles de Gaulle (seful guvernului francez din exil) a fost sa-i recunoasca pe maquisarzi si sa-i inregimenteze in armata franceza, sub forma Rezistentei. Le-a stabilit echivalenta in divizii de armata si i-a implicat in invazia din Normandia (au incetinit deplasarile de echipament ale armatei germane).
De Gaulle a fost probabil un lider inspirat (a reusit ce si-a propus, nu-i asa?) si a folosit in scop etic forta unor procese sociale natural aparute. Daca tot era comprimat arcul, de ce sa nu-i foloseasca energia si sa faca lucrurile sa mearga spre obiectivul atator francezi?
Pentru noi insine putem fi un de Gaulle..putem recunoaste si accepta acele emotii negative pe care avem tendinta sa le ascundem in inconstient. Le dam astfel un mediu in care sa se manifeste controlat si preantampinam aparitia lor terifianta de dupa cine-stie ce colt al drumului nostru prin viata. Vorba ceea : “To name it is to tame it”
As spune ca Maquisarzii pot apare in Piata Universitatii si alte locuri centrale din noi, dar mai intai cred ca e nevoie de ceva de genul Wermacht-ului, care sa incalce cultura si libertatea unei tari (individ..) atat de mult, incat sa duca multa energie in inconstient.
.. aflati voi singuri ce-a patit Philippe Pétain dupa ce-a fost condamnat la moarte si gratiat de Charles de Gaulle
Provocare adaptativa (II)
Acum vreo doua seri agenda mea arata ca ma vad cu un client intr-o parte a orasului, apoi cu un alt client, in celalalt capat al orasului. Teoretic, totul lin si, in mare privind lucrurile, un program nu foarte diferit de cel de toate zilele…
Iesirea, d
eraierea din normalul lui “ca de obicei” s-a produs cand mi-am gasit roata din fata a masinii blocata de paznicii cartierului unde locuieste primul client.
La nivel intrapersonal, am avut opunea intre doua atitudini: a ma lasa enervat de lipsa de logica a gestului in sine sau a intelege situatia de fapt si a ramane focalizat pe ceea ce aveam de facut in continuare. Prima atititudine ma centra strict intr-un prezent cu limite si frustrare, a doua imi dadea dinamica necesara pentru a face ce-mi propusesem.
Pe scurt, am negociat cu paznicii (destul de rigizi la inceput..) pana au redus perioada de blocare de la cateva ore la 30 minute..Comunicarea cu ei a trecut de la uniforma la atentia pentru indivizii care o poarta.. si atunci viitorul s-a unduit, aparand primul semn ca ma indrept catre ce-mi propusesem
Si iata-ma in drum spre al doilea client, gandind la accidentul survenit in planificarea mea.
Pe drum, stand in coloana de masini (cred ca nu doar mie mi s-a intamplat sa ma grabesc undeva si sa fie semafoarele pe rosu sau sa se faca coloana pe drumul catre destinatie..?) m-am surprins gandind la felul in care viitorul din acea seara parea sa fie inca nedecis.
Am explorat cu mare curiozitate felul in care, in functie de starea din interiorul meu, solutiile practice apareau in mare viteza.
Daca observam oboseala si iritarea produse de cele 30 minute petrecute in frig pentru a negocia deblocarea masinii, parea foarte fireasca si vizibila varianta drumului spre casa. Deja partea asta putea continua cu imaginea unui ceai cald si a unei carti, clientul sunat la telefon si stabilita alta data pentru intalnire..oricum deja sunt mai bine de 30 minute intarziere..
Dar..e printre rarele ocazii cand al meu client pare mai hotarat sa afle ce-i cu el, iar eu chiar mai curios sa stiu ce fel de proces poarta in interior..Cu astea in minte, viitorul din seara asta deja pare mai ademenitor, mai plin de povesti.
Asa ca iata-ma in fata clientului, o realitate psihica inedita si..clientul se angajeaza in autoexplorare treptat, la fel cum un motor bine reglat merge rotund la cateva minute dupa pornirea de dimineata..
Provocarea tehnica implica de multe ori doar gasirea pasilor prin care o idee ajunge sa se transforme in ceva concret. Adica provocarea tehica iti poate aduce raspunsul la intrebarea: “Cum fac asta?” Destul de mult legata de trecut si de rezolvari anterioare: “Am mai rezolvat asta asa sau intr-un mod asemanator !” Definitiile din cadrul de referinta raman neschimbate si propaga in acest context aceleasi solutii sau variante asemanatoare ale cadrului de referinta initial (familiar).
Prococarea adaptativa insa, te pune in situatia de a alege care versiune de viitor sa fie a ta. Chiar daca tehnic pot fi ambele configurate, practic poate exista doar unul. Versiunea inca neexplorata, cu un grad de inedit mai mare adesea contine un grad sporit de neliniste, ca urmare a parasirii lui “ca de obicei”. Poate apare disconfortul emotional la contactul cu “Ce-o fi nou acolo si necunoscut mie?” Definitiille din cadrul de referinta sunt inlocuite de raspunsurile la intrebarile pe care mi le pun despre cadrul de referinta insusi. La un nivel mai avansat, provocarea adaptativa poate duce la modificarea insusi a cadrului de referinta initial (?!)
Cum sa-mi doresc sa fiu?
Provocare adaptativa
…ca sa puteti intelege ce am de zis/ facut, luati mai intai o masura de precautie: inchideti pe balcon tot ce seamana cu “chestia” paroasa din poza alaturata. Daca-i cedati si-i dati drumul in casa..va va privi de sus tot timpul cat lucrati
Asa..acum suntem gata sa gatim un proiect, in doua variante: varianta impletita si varianta “ciorap” (calzone). Sunt ambele pline cu somon, telemea sarata, sos pesto. Pe de-asupra sunt ciuperci calite-n apa si un pic de ulei de masline, cu un catel de usturoi. Inainte de a le pune deasupra painicilor, printre ele amestecam un ou crud.
Pozele spun si demonstreaza tot. Precizare: in aluat am pus sare, zahar brun si plante uscate.
In esenta, ies doua chestii care arata diferit, dar au acelasi gust si aceeasi compozitie.
M-am gandit sa gatesc asa ca sa inteleg un proiect care se configureaza in functie de foarte multi participanti. E proiectul meu si tendinta era sa devin rigid si sa incerc sa-l aduc la forma imaginata initial de mine.. apoi am constatat ca singura mea preocupare e sa ramana ingredientele aceleasi..sa serveasca aceleiasi functiuni..forma nu conteaza
Revin cu teoria.
Obiective 2012 ;)
2011..a fost un an bun, in care am reusit sa vad directia din timp.
Atunci cand n-am vazut directia, probabil ca ma uitam in alta parte..
Cand am gresit, am simtit imediat si mi-am inteles lectia. 
Am ramas in sea in marea majoritate a situatiilor
Pentru 2012 imi doresc:
- sa pot creste viteza de cate ori vreau si cand vreau
- sa-mi pot conduce in continuare destinul asa cum vreau
- To boldly go where my mind has never gone before
Espresso “Mos Craciun”
..are de alergat in seara asta. Ca de obicei, eu ma gandesc ca stie ca-i pregatesc ceva care-i va face emisfera dreapta sa fie mai iute ca vantul
- rodie
- lamaie
- espresso
- miere
- tiramisu
-tarta de lamaie
Craciun fericit!
Craciun, 1492
Pe 3 august 1942 Columb parasea portul spaniol Palos, cu trei nave: Nina, Pinta si Santa Maria. Obiectivul sau era sa navigheze spre vest, pana in Indii. “calculase” ca Pamantul ar fi fost mai mic cu 25% decat estimau cartografii vremii, asa ca in loc sa navigheze spre est ca toata lumea si sa ajunga in Asia, gandul lui era sa navigheze spre vest…
Drumul s-a dovedit mai lung decat asteptat si starea de spirit a echipajului s-a deteriorat rapid: distanta care-i despartea de Spania era din ce in ce mai mare, iar apele in care navigau erau complet necunoscute. Asa se face ca in mintea lui Columb a incoltit o idee: si-a compus doua jurnale de bord. Unul oficial, in care inscria distantele mai mici, unul secret, in care inscria distantele reale.
Chiar si asa, rascoala echipajului din 10 octombrie 1492 nu a putut fi oprita decat cu promisiunea ca in doua zile, daca nu se vede pamantul, vor face drum intors spre Spania.
Descopera Lumea Noua si infiinteaza localitatea La Navidad in Haiti-ul de azi, chiar de Craciun.
Urmeaza calatoriile a doua, a treia si a patra, dar deja calitatea relatiei cu suveranii spanioli si cu oamenii din colonii se deterioreaza.
Deja in 1495 brutalitatea europenilor facea ca bastinasii sa se revolte si sa atace trupele lui Columb. Invinsii sunt trimisi in Spania, dar regina Isabela returneaza sclavii. De-abia in 1498 Columb scrie in jurnalul sau ca a descoperit o “lume noua”, necunoscuta europenilor. Acum realizeaza ca nu e in India, ci pe un cu totul alt continent.
In 1503 are probleme grave, in cursul celei de a patra calatorii: navele de proasta calitate necesita reparatii si adapost, dar politele incep sa fie platite de europenii din numeroasele colonii infiintate intre timp. Columb esueaza in Jamaica de azi si asteapta ajutorul guvernatorului insulei Hispaniola un an. Intre timp, se foloseste de toate siretlicurile posibile pentru a forta bastinasii sa-i hraneasca oamenii ( stiind ca urmeaza sa fie o eclipsa totala de luna, Columb anunta bastinasii ca le va ascunde Luna, ca semn al puterii sale magice…eclipsa se produce si oamenii din echipajul sau au de mancare pentru un an
Pastreaza putini oameni fideli alaturi de el, ramane in istorie pentru geniul sau de navigator si pentru viziunea care l-a dus la descoperirea Lumii Noi.
Se intoarce in Spania in 1504 si nu mai navigheaza niciodata.
V-am rugat sa va exprimati opinia vis-a-vis de atitudinile lui Columb pe mai multe paliere: interactiunea cu ceilalti (E-I), cu ideile (S-N), cu emotiile (F-T) si cu timpul (J-P). Rezultatele se vad in pozele alaturate..Nu intamplator, palierele sunt palierele pe care Carl Gustav Jung descrie tipurile psihologice: extraversie-introversie, senzorial-intuitiv, afectiv-rational, judicativ-perceptiv..Asa ca voi l-ati perceput pe Columb ca fiind un introvert foarte intuitiv, mai putin empatic si nu foarte planificat.
Adica un INTP. Iacata-i profilul de personalitate mai jos, vedeti voi daca se potriveste cu povestea despre viata lui, eu zic ca-i de acolo
Motivul pentru care am facut acest experiment: cred ca psihologia se afla in perceptia fiecaruia dintre noi, doar ca nu constientizam ca avem capacitatea de a face predictii comportamentale si a “citi” coerent comportamentele. Indrazniti, indrazniti..numarul (statistic relevant de votanti si procentele de opinie arata ca se poate!
INTP
Puncte tari
- solutioneaza probleme conceptuale, intelectuali si logici, cu strafulgerari de o creativitate exceptionala
- tacuti, rezervati, universul interior e absorbit de analiza problemelor
- critici, precisi, sceptici
- sunt convinsi numai de rationamente logice
- ingeniosi si originali
- puternica pornire spre competenta personala, provoaca si pe altii in autoperfectionare
Puncte slabe
- nu sunt buni organizatori ai oamenilor, mai mult lucreaza cu sisteme conceptuale
- pot trece cu vederea ceea ce conteza pentr altii
- reticenti in a exprima aprecieri, pot face fixatie pe o eroare minora, putand stopa intregul plan din acest motiv
- se plictisesc de detaliile rutiniere
- onestitatea lor analitica poate jigni
Contributii in organizatie
- Proiecteaza sisteme logice complexe
- Demonstreaza expertiza in abordarea problemelor complexe
- Au abordare de raza medie si lunga a problemelor prin intelectualizare, introspectie
- Aplica gandirea logica, analitica si critica asupra problemelor
- Intra direct in esenta problemei
Stil de leadership
- conduc prin intermediul analizei conceptuale a problemei si raportarea la scopuri
- aplica sisteme de gandire logica
- cauta autonomia
- se raporteaza la altii mai degraba prin prisma expertizei, decat prin cea a pozitiei
- cauta interactiunea la nivel intelectual, in detrimentul celei la nivel emotional
Poveste cu echipe si manageri
..stiu ca la povesti mai adoarme lumea..asta o sa fie cu zmei-paralei si cu Fat-Frumos care pleaca din poveste..usor atipica adica. Ce sa-i faci, consultantii astia, de Sarbatori, n-or avea alte povesti de zis, mai vesele..?
Acum ceva timp am avut placerea sa urmaresc in timp real o echipa..trebuie sa va spun ca este o echipa la care termenele-limita nu-s asa..o poveste, ci o ora fixa, de la care clientii misuna…
Asta face ca toate reactiile la mediul in care echipa lucreaza sa fie rapide si vizibile cu ochiul liber. Asa ca am fost nu foarte surprins sa constat ca in 20-25 minute de la schimbarea team-liderului cu managerul, comportamentul echipei a fost altul. In prima faza manifestau comportamente relaxate, cu evidente semne de simpatie (folosirea poreclelor, mers impreuna la masa, comportamente de sincronizare – ritualuri comune).
Structura echipei era un destul de echilibrata, interactiunile fiind puternice si centrate spre team-lider (structura alaturata, de tip “soare”).
In a doua faza, structura de interactiune s-a modificat, nivelul de interactiune vocala scazand, fiind preferate interactiuni in structuri mai mici (grupe de lucru), cu mai putina sincronizare si diminuarea ritualurilor comune echipei (mers la masa pe grupe de lucru si nu cu toata echipa, lipsa moment
elor in care toata echipa se oprea pentru 10 minute sa ia o gustare). Structura echipei in a doua faza s-a apropiat mult de una “strugure”- piramidala.
Mi-am pus problema ce, dincolo de constatarea empirica, produce aceste manifestari, si atentia mi s-a indreptat normal catre personaitatile celor doi actori principali: managerul echipei si team-liderul.
Ca sa fim mai clari, managerul reprezinta partea “oficiala”: este raspunzator atingerea obiectivelor departamentului si abordarea sa este destul de tehnicista, fiind un impatimit al KPI-lor (key performance indicators). Team-liderul este cel care se ocupa de partea operationala, coordonand zi de zi activitatile echipei si avand un contact continuu cu oamenii.
Zis si facut, am aplicat (din nou?!) un test de personalitate, ale carui paliere le vedem ilustrate mai jos, iar focusul meu a fost in zona de diferente intre manager si team-lider pe palierele de interactiune sociala (extraversie si agreabilitate), precum si in zona de echilibru emotional (nevrotism). 
Asemanarile intre cei doi sunt ilustrate cu cercuri verzi, deosebirile cu cercuri rosii in imaginile urmatoare. Cu galben am ilustrat scorurile team-iderului, cu albastru scorurile managerului, iar cu stele verzi – distanta dintre scorurile celor doi 
Si..supriza:
- Palierul de echilibru emotional arata viteza mai mare de reactie in cazul managerului (punere in act rapida a frustrarilor)- N5 
- Prezenta dominanta, plina de forta si echilibrata la team-lider (E3), scor mai mare decat al managerului, ceea ce arata la primul placerea de a se implica mai mult in atribuirea de sarcini si in coordonarea echipei; mai mult, team-liderul pare sa fie mai fiabil in medii zgomotoase si agitate (E5)
- In zona deschiderii (factorii O), apare predilectia managerului pentru sisteme abstracte si conceptualizarea activitatii (O5)
- Team-liderul are indicatorii de altruism mai pronuntati (A3), fiind mai preocupat de binele celorlalti si pentru demnitatea lor, totodata fiind mai putin vizibil, cu o modestie mai accentuata (A5)
- Autoevaluarea de competenta il arata usor nesigur pe team-lider (C1), chiar daca managerul pare sa fie mai putin ordonat decat acesta (C2)
Si acum, am vrut sa vad ce impact are mediul mai dur, mai putin centrat pe caldura interpersonala pe care managerul il impune, asupra personalitatii team-liderului..pentru ca am uitat sa va spun ca am aplicat doua teste de personalitate pentru fiecare personaj din povestea mea, dar la un interval de “vreo” 400 zile..
In diagrama de mai jos, cu fond verde am figurat scaderile semnificative pentru factorii de personalitate, cu fond mov scorurile care se incadreaza in eroarea standard de masurarea testului (crestere/ scadere nesemnificative), iar cu fond rosu cresterile semnificative..
- C1, C3 scazute (autoevaluare de competenta si simtul datoriei), impreuna cu A5 crescut (modestie) arata un pas in umbra a team-liderului, o strategie de aparare prin “diluarea”prezentei- incearca sa fie mai putin vizibil..
- A1 (incredere) si O3 (deschidere la sentimente- empatie) scazute arata o atenuare a investitiei afective in planul interactiunii cu altii
- N3 (depresie) crescut arata o suferinta emotionala puternica- cea mai mare crestere in ansamblut test-retest (!)
- Strategiile de adaptare includ inovatia (O4 crescut) si cautarea unei solutii in reteaua sociala (E2- spirit gregar crescut, E6- emotii pozitive, optimism)
Morala: dragi manageri, abordarea bazata pe tehnica si KPI sunt recomandate ca afacerea sa functioneze..dar afacerea functioneaza cu o “benzina”care se cheama interactiune si empatie..in lipsa ei membrii echipelor voastre se ofilesc la propriu si-i pierdeti..iar echipele devin medii reci, disfunctionale.
Neglijarea oricarui palier din cele doua de mai sus poate distruge in egala masura obiectivele imaginate.
Pana de Craciun revin cu o poveste vesela.
Spor!