February | 2011 | Psihologie servicii
27 Feb

Oamenii-bonsai

Conditions..rabdare si atentie investite in a da directie crengilor. Vointa gradinarului-formator intalneste caracterul arborelui si apare un dialog lent intre creatie si creator. Anticiparea directiei de dezvoltare a copacului o facem folosind fire metalice- transmitem ferm directia in care poate sa creasca o ramura sau trunchiul. Smulgerea frunzelor, tunderea sau taierea ramurilor care nu cresc incotro vrea gradinarul..sunt alte metode.
Ce legatura ar fi cu devenirea noastra?
Identitatea ne-o obtinem “dialogand” cu acele conditii de valorizare din jurul nostru care ne cer sa fim cumva. Libera noastra dezvoltare e un concept iluzoriu, realitatea e a conditiilor potrivit carora trebuie sa fim cumva ca sa fim acceptati dupa aceea. Sa putem fi numiti copiii cuiva, membrii vreunui grup, parti ale unei organizatii si asa mai departe.

Conditions, developmentSa ne lasam modelati ca sa fim acceptati de cei semnificativi emotional de langa noi. Nevoia de acceptare confruntata cu acele conditii externe genereaza torsionari ale conceptului de sine.
Conditiile de valorizare aplicate in stadiile timpurii lasa urme adanci in identitate si logici de relationare pentru mai tarziu. Logici atat de puternice incat genereaza valori individului si alegerea acelor medii in care ele se vor putea manifesta in continuare.Conditions, development
Ce-ar fi daca bonsaiul din noi ar realiza ca sarmele care-i limitau libertatea nu mai exista, ca forma si identitatea s-ar putea alege dupa libera sa vointa?

Probabil ca asta s-ar numi persoana pe deplin functionala, gata sa-si asume creativ destinul.

fully functional personIf there is anything that we wish to change in the child, we should first examine it and see whether it is not something that could better be changed in ourselves. (C.G. Jung 1875 – 1961)

27 Feb

In Wonderland, cu Chessur

Pe scurt, despre doi oameni pe care-i cunosc: pe unul l-am cunoscut intr-o perioada in care facea eforturi sa-si controleze destinul si avalansa de interactiuni (aparent) necontrolate care veneau spre el. Pe celalalt l-am cunoscut cand n-a mai suportat sa lucreze intr-un mediu unde nu se putea dezvolta.

Alaturi de primul am inteles si a inteles in 6 luni ca este un individ extrem de interesant: forta lui vine dintr-o poveste pe care si-o spune in adancul sufletului, poveste care incepe cam asa: “sunt un om de nimic, tu vei incerca sa profiti de slabiciunea mea si ma vei supara”. O forta deosebit de puternica in manipularea relatiilor cu cei din jur, pentru ca acestea sa ajunga in punctul critic. A fost foarte uimit sa constate ca are aceasta putere de a indrepta relatiile cu cei dragi/ apropiati intr-o zona in care asimetria sa fie evidenta. Atat de evidenta, cat sa-i permita sa “constate” pentru a N-a oara un tipar vechi si drag, din copilarie. Oare necesar acest tipar? Sigur nu, in forma lui infantila.

Al doilea despre care povestesc m-a facut azi-dimineata sa inteleg cum incarcaturile cu potential exploziv puse in trecut prin decizii si gesturi minore, pot la un moment-dat, sa arunce in aer un curs al destinului. Pot, altfel spus, sa dea senzatia ca alta alternativa nu avem, ca un curs al destinului vine spre noi cu caracter imperativ.

O privire aruncata pe sub sprancene, o vorba urata spusa cand era bine sa te abtii..emotii descatusate cand nu esti sigur ca ceea ce vezi e real sau e proiectia copilului din tine asupra mediului inconjurator…Te trezesti apoi ca nu mai ai loc de dat inapoi. Nu mai poti lucra in acelasi birou sau departament…si se “confirma” destinul, folosim diateza pasiva: “uite ce mi s-a intamplat”.

Oare s-a intamplat actiunea in afara vointei tale sau doar in afara constiintei tale?

Naratiunile pe care ni le spunem despre ceea ce -i in jurul nostru au incarcatura duala: legatura cu mediul in care ne-am format si am fost formati..sau amprenta unica a caracterului nostru liber si creativ. Dam curs povestilor pline de teama ale trecutului..ajungem sa constatam ca nu suntem acceptati “ca de obicei” si ca “trebuie” sa fim cumva, numai ca noi nu.

Sau lasam povestile trecutului sa curga pe langa noi si, zambind, descoperim comorile prezentului.

Primul om despre care am povestit, scrie povesti acum, cu tot umorul si energia pe care le-a (re)descoperit la el. Cel de al doilea, inca mai viseaza.

‘I’m sure MINE only works one way,’ Alice remarked. ‘I can’t remember things before they happen.’
‘It’s a poor sort of memory that only works backwards,’ the Queen remarked.

Alice in Woderland


23 Feb

Hacked

..egiptenii s-au agitat mult zilele astea, iar eu am aflat ca-s hackeri buni…
egy spider
new-2
Site-ul pe butuci 🙁
Revenim.

16 Feb

Cristofor Columb in afaceri…cum ar fi?

Mi-am pus problema care ar fi fost profilul personalitatii lui Cristofor Columb, descoperitorul Americii. In jurul meu aud despre schimbare de strategii, de inlocuire de oameni in pozitii –cheie ale organizatiilor…despre resurse si felul in care acestea sunt accesate. O fi de ajutor, o fi un risc un astfel de profil pentru sanatatea unei organizatii?
Voi prezenta cateva date despre Columb si apoi descrierea unui profil de personalitate.

Va propun si un experiment: profilul pe care-l voi descrie il vom numi X. In ainte sa-i cititi descrierea, completati scurtul formular de vot de mai jos, si vedem daca ajungem impreuna la aceeasi concluzie.

Date biografice

Am aflat despre Cristofor Columb ca, studiind hartile florentinului Paolo Toscanelli, a ajuns la concluzia ca pamântul este cu 25% mai mic decât se credea pâna atunci. Pornind de la aceasta premiza, Columb credea ca se poate ajunge in Asia mai repede, navigând spre vest. In anul 1484, si-a prezentat ideile lui Joao al II-lea, regele Portugaliei, cerând finantare pentru o calatorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsa de catre o comisie regala maritima.
Putin timp dupa aceasta, Columb s-a mutat in Spania unde planurile sale au câstigat suportul unor persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audienta in 1486 la Isabella I, regina Castiliei. In Spania, ca si in Portugalia, comisia regala i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat insa sa-si urmeze drumul spre viziune si sa caute ajutor. In sfârsit, in aprilie 1492 insistenta sa a fost recompensata: Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, si regina Isabella au fost de acord sa sponsorizeze expeditia.
In 12 oct 1492 doua lumi necunoscute una alteia s-au intalnit pentru prima data pe o mica insula din Marea Caraibelor. In timpul unei calatorii pentru Spania, in cautarea unei rute maritime directe intre Europa si Asia, Columb descopera din intamplare un nou continent. Totusi, in patru calatorii diferite in Caraibe, intre 1492 si 1504, Cristofor Columb a ramas ferm convins ca a gasit insulele mentionate de Marco Polo in calatoria lui de-a lungul tarmului, in China, de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Pentru Cristofor Columb a fost doar o chestiune de timp gasirea unei „punti”  intre insulele din Caraibe si legendarele orase ale Asiei.

Strategiile de relationare l-au dus de multe ori pe marginea prapastiei, pierzand avantajul oferit de carisma atunci cand, pe termen lung, comportamentele sale il dadeau de gol…A pierdut de multe ori oamenii din jurul sau si sprijinul acestora, manipulandu-i.
Iata cateva exemple de astfel de situatii:
–    tinea doua jurnale, unul accesibil marinarilor, celalalt secret: in jurnalul secret nota distantele reale care erau parcurse de nava, in cel public nota distante mai mici, pentru a nu speria echipajul cu distantele imense parcurse – departarea de casa.
–    Amenintat cu revolta marinarilor, cere inca trei zile de de navigare si ajung la tarm inainte de sfarsitul zilei a treia. Inainte de prima debarcare, Columb a promis un salariu anual primului care vede pamant. Rodrigo de Triana a fost primul care a vazut Noua Lume, dar Columb l-a lipsit de recompensa promisa, spunand ca a vazut lumina cu o seara inainte.
–    In calatoria a parta a esuat in Jamaica (descoperita in a doua calatorie). Columb a ramas blocat acolo un an, timp in care schimburile cu bastinasii au incetat la un moment dat. Pentru a-i forta sa reia schimburile, Columb i-a amenintat ca le ia lumina lunii (stia ca in 29 februarie 1504 va fi o eclipsa de luna).
[fppp_display_poll]
Descrierea comportamentala a profilului X

X sunt inventatori, inovatori, exploratori, antreprenori, si vizionari. X sunt mereu in cautarea de noi orizonturi, incercand sa impinga marginile realitatii cat mai in profunzime, sa faca ceea ce alti oameni au spus ca nu e posibil. Ceea ce au nu e de ajuns. X au o viziune a ceea ce ar putea sa fie si o motivatie puternica in transformarea viziunii in realitate.
X dovedesc o abilitate neobisnuita de a improviza si un talent aparte in a rezolva situatiile practice.
X pot fi parteneri de conversatie fascinanti si pot urmari verbalizari complexe ale altora. Se pot angaja in tactici complicate de argumentare, cu scopul in a dezorienta si manipula interlocurorul (uneori aceste tactici pot viza chiar persoanele apropiate sau dragi). Se bazeaza pe ingeniozitate si inovatie in rezolvarea problemelor, fiind antreprenori innascuti. Uneori inovatia poate inlocui chiar un plan detaliat facut in avans. Un plan general este tot ce au nevoie pentru a se simti confortabili cu declansarea actiunii, bazandu-se  foarte mult pe capacitatea lor de a inova. Exista astfel riscul de a desconsidera necesitatea masurilor preparatorii.
Valorizeaza progresul si schimbarea, ambele in viata personala si in lumea din jur. Ideea unei vieti statice, neschimbate este terifianta pentru X. Sunt in cautare continua de experiente noi, noi idei si noi achizitii. Daca alte tipologii s-ar putea ingrijora ca lumea se schimba prea repede, X ar putea fi frustrati de faptul ca lumea nu se schimba suficient de repede-  in directia dorita de ei.
Au tendinta de a intelege rational, empiric lumea, cu un puternic interes fata de stiinta si tehnologie. Construiesc sisteme abstracte si chiar isi propun sa le aduca la viata, sa le vada functionand. Le lipseste o abordare detaliata si planificata, dar pot avea izbucniri de inspiratie urmate de perioade de activitate foarte intensa.
Interactioneaza foarte bine cu altii, cauta apropierea celor interesanti pentru ei. Cand sunt in forma maxima, vad lumea plina de posibilitati nelimitate, orizonturi libere. Totodata, foarte usor pot renunta la relatii personale pentru o destinatie noua. In noua locatie isi vor gasi cu siguranta alte relatii.
Isi asuma riscul extrem de usor, fara a cauta sa devina experti in domeniul in care hobby-ul lor se desfasoara. Focusul este in principal pe diversificarea senzatiilor pe care un hobby le aduce, nu pe cunoasterea in profunzime a respectivei realitati.
Au un respect redus fata de reguli care sunt de bun-simt. Acele reguli care inhiba capacitatea de a face lucrurile sa fie tangibile, implinite vor fi schimbate, adaptate sau chiar ignorate.

Ramane de vazut incotro calibrati voi profilul lui Columb, folosind datele biografice…vedem daca “nimerim” legatura intre profilul X si evaluarile voastre 😉

06 Feb

Festinger, girafa albastra

..despre Festinger, ce sa va spun? E o girafa nici prea-prea, nici foarte-foarte..doar ca-i albastra cu puncte portocalii. Si tine din cand in cand, prezentari la alte girafe.
De curand, Festinger a avut un sentiment ciudat: s-a simtit neanteles. A tinut o prezentare despre un subiect care-l pasioneaza rau: neuroleadershipul pentru animalele savanei. A folosit Festinger atea cuvinte care sa modeleze realitatea la care se gandea, pana cand a constatat ca celelalte girafe il priveau oarecum nemultumite: nu reauseau sa inteleaga toate cuvintele spuse. Si asa si-a dat seama Festinger ca numele sau este un nume predestinat: e numele unui alt mamifer care s-a preocupat de motivele pentru care oamenii accepta mai greu notiuni noi in constelatiile mentale deja existente in capetele lor. Adica, nu poti spune orice, oricui si sa te astepti ca sistemul de convingeri al aceluia sa se modifice imediat spre a ingloba convingerile afirmate de tine.
Asa ca Festinger (girafa albastra) a inceput sa studieze…
A aflat ca disonanta cognitiva este numele unui proces care desemneaza reactia emotionala de disconfort la aparitia unor informatii care tind sa restructureze  universul reprezentarilor celui care recepteaza mesajul.
De exemplu: Festinger (girafa albastra)  considera ca girafele sunt albastre, exceptandu-le pe cele din savana in care traieste el. El- Festinger- a elaborat o teorie potrivit careia, in mod accidental, in jurul lui se afla de ceva timp niste girafe ciudate, galbene cu pete maro.
Dar un statistician i-a spus ca s-ar putea ca majoritatea girafelor sa fie galbene cu pete maro..Pe cale de disonanta cognitiva, Festinger  considera acum respectivul statistician un individ nesuferit, rau-voitor, care spune doar neadevaruri despre girafe. Indiferent cat de bune ar putea sa fie informatiile statisticianului din poveste, ele sunt blocate de mintea lui Festinger-girafa albastra – pe motiv ca-i genereaza acestuia o stare de disconfort emotional.
Asa ca Festinger din poveste a analizat starea lui si starea celorlalte girafe prezente la conferinta si si-a dat seama ca strategia lui trebuie sa privesca in viitor marirea consistentei interne a sistemului de convingeri a ascultatorilor, nicidecum atomizarea acestui sistem…apoi s-a gandit cum se poate face asta..folosind definitii ale realitatii deja folosite de ascultatorii sai..folosind o parte din limbajul acestora..dar asta presupune sa-i cunoasca mai bine..

Si-a dat seama, cu alte cuvinte, ca are de jonglat cu doua elemente: unul intern (parametru de stare al personalitatii celui care primeste mesajul)- emotional. Al doilea element este extern si priveste informatia noua (cognitia exterioara). Tinta oricarui discurs e sa mentina la cat mai multi auditori o consonanta intre parametrii interni si cei externi..altfel Festinger al meu risca sa supere sau sa sperie prea multe girafe..
..si uite asa, Festinger ( pe numele lui mic Leon) a ramas pe ganduri si s-a hotarat sa se uite mai atent la lumea celor care-i audiau prezentarile..nu de alta, dar nu vrea sa se mai confrunte cu acel sentiment neplacut de disonanta cognitiva..

Asa ca Festinger a identificat si definit 4 situatii in care, pe viitor, se va putea gasi, din punctul de vedere al reactiei, ascultatorilor sai:
Reactia va privi atitudinea (dispozitia interioara)
1.    Adaptabil: modificarea atitudinii vechi conform unei cunostinte noi
2.    Speculativ: adoptarea unei noi atitudini consonanta cu cognitia exterioara, lasand neschimbata vechea atitudine

Reactia va privi cognitia exterioara:
3.    Conservator: respingerea (fara argumente), ignorarea sau uitarea unei cognitii exterioare
4.    Imaginativ: inlocuirea cognitiei exterioare cu o alta care consoneaza cu vechea atitudine interioara

Mai mult, uitandu-se pe geam si gandind la auditoriul sau, Festinger –girafa albastra- a descoperit ca exista o posibila corelatie (e de verificat, dar dupa ce se va impaca cu acel statistician nesuferit pomenit mai sus) intre tipul de modificare al disonantei si temperamentele hipocratice. Astfel ca:

– sangvinicii ar putea avea o reactie de tip adaptabil,

– flegmaticii o reactie de tip conservator,

– colericii o reactie de tip speculativ,

– melancolicii o reactie de tip imaginativ.
Dar asta..ramane de studiat

p.s. pe Festinger l-am primit dupa o prezentare la care aproape jumate din cei prezenti n-au inteles nimic din ce-am vorbit. E un tip de treaba, care m-a invatat toate cele scrise mai sus :). Multam!

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com