May | 2012 | Psihologie servicii
26 May

Duminica


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/rpsi3328/public_html/blog/wp-content/plugins/photo-galleria/photo-galleria.php on line 397

Am primit un cadou de la un “deviant”:Alex Popiniuc (http://torr3z.deviantart.com). Deseneaza, sculpteaza..si e un miracol pentru mine..e IT-guru πŸ˜‰

Asa ca m-am sfatuit cu Oggy si am hotarat sa onorez cat se poate cadoul, punandu-l la loc de cinste.

Parerea mea.
oggy-coffee

21 May

Ultima ora de psihoterapie

Singur, pe holul casei vechi unde am mers trei ani la rand sa-mi caut sufletul. Simt ca e ceva in neregula cu cabinetul, ca nu-i viu, dar imi impun sa fiu matur, sa nu reactionez impulsiv.
Imi impun sa nu dau crezare senzatiei si sa ma supun disciplinei..Ca doar ma stiu.
..si astept 15 min pana se face ora cand eu trebuie sa intru in cabinetul de psihoterapie. Bat usor la usa si ma pregatesc sa astept pentru ca acel client de dinaintea mea sa-si lege desaga cu sentimente si sa plece in drumul lui, lasandu-mi mie locul sa -mi spun si sa-mi inteleg povestea.
Ceva ma opreste si ma intoarce..deschid usa, pregatindu-ma sa fiu penibil..n-am privilegiul asta, pentru ca incaperea e goala…imi opresc pofta de a ma aseza pe fotoliul unde am aflat atat de multe despre mine si..plec.
Fac o fotografie, ca sa pastrez amintirea locului unde m-am reconstruit si..la drum!
Imi inteleg/ asum independenta si, in ciuda tristetii, decid c-am trecut examenul de maturitate si ca-s (din nou?) responsabil pentru propriile ganduri si pentru felul de a fi.
Multumesc pentru insotire, de aici ma descurc singur.

17 May

Trecere


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/rpsi3328/public_html/blog/wp-content/plugins/photo-galleria/photo-galleria.php on line 397

Patru-cinci monitoare pe care curg parametrii unui proces tehnologic. Oameni care discuta alert despre prese industriale, trenduri neconforme cu asteptarile si riscuri. Folosesc un limbaj criptat (sau asa mi se pare mie).
Nu inteleg decat interactiunile dintre ei, nu si continutul comunicarii. Ca sa fiu sigur c-am inteles totusi ceva :P, il intreb pe cel care ma conduce daca n-ar fi mai simplu sa-i spuna tehnicianului (care mie-mi pare destul de iscoditor ca sa afle si singur solutia) ca are incredere ca o sa rezolve.

Raspunsul vine rapid: “aa, stie asta! Ca doar lucram de atatia ani impreuna!”
Prin camera cu podea de otel sunt rutere de internet, computere si afisaje LCD pt tot felul de masinarii, ca-n filmele SF..
Pe o latura a camerei sunt..flori. Intr-un colt al camerei..o banca de lemn, ca la bunica acasa. Un cui al bancii e batut stramb, vopseaua e insa noua, neciobita.
Atitudini diverse fata de nou: unele precaute, altele pline de interes si curiozitate.
Traditie, lucruri vechi si viitor. Intre cele doua dimensiuni, oameni. Unii vin din trecut, altii merg in viitor. Cei din urma isi fac loc incet-incet, traversand un pod construit doar din sentimente.

08 May

Pentru “vanatori”

..faceam acum doua (?!) saptamani o afirmatie in fata unei echipe: nu vrem sa vedem culegatori in proiectele inedite ale organizatiei, ci vanatori.

Asa, si care-i diferenta dintre cele doua “categorii”?

Pai prima categorie – cum de altfel s-a si vazut- asteapta ca organizatia sa dea resurse si sa faciliteze accesul la acestea. A doua categorie exploateaza oportunitatile oferite de organizatie, cu scopul de a-si pune in practica ideile si pasiunea.

Da, bine..iar o sa radeti. Se poate, trebuie doar sa credeti.

Voi fi scurt (mai am ceva de vanat πŸ™‚ – in cele doua filme de mai jos gasiti ilustrate doua modalitati de a interactiona cu acelasi produs (o chestie haioasa de la Sony). Folostiti instrumetele de vot din dreapta paginii ca sa va exprimati opiniile.

Primul film (2 min):

Al doilea film (6 min):
=

08 May

Quod nocent saepe docent

quod_nocet_docet2..poate ca am idei fixe, dar asta nu e ciudat. Ciudat e ca ele se cam confirma πŸ™‚

Acum un an am vazut imaginea alaturata, in interiorul palatului lui Grigore Cantacuzino din Busteni. Doar ce vorbisem cu membrii echipei pe care o insoteam acolo si m-am trezit cu ei intorsi catre mine, cu fetele zambind: “I-auzi Bogdan, ce zice ghidul despre blazonul lui Cantacuzino: ceea ce doare, adesea te poate invata!”

Eu si uitasem despre discutia noastra, asa ca am fost foarte mirat sa aud ceva care suna cunoscut, dar intr-un cadru inedit (da, stiu: pastile!)

Mi-a revenit in memorie zilele astea meditatia prilejuita de blazonul lui Grigore Cantacuzino, odata cu dialogurile avute cu cativa colegi care se afla in diverse proiecte.

Pe unii proiectele i-au dezamagit: n-au gasit oamenii potriviti, deschiderea necesara si resursele pentru a-si pune ideile in practica. Pentru altii, ideea initiala a proiectului a ramas aceeasi, dar forma in care proiectul s-a intrupat s-a schimbat mult pana sa ajunga in faza finala.

Ce-au platit primii? Energie si timp investite ca sa constate ca…n-au noroc.

Ce-au platit ceilalti? Energie, timp si teama ca sa… constate ca forma initiala a proiectului, gandita la rece, se modifica odata cu trecerea ei printre oameni. Teama ca nu vor mai atinge obiectivul sau ca nu-si vor vedea ideea pusa in practica. Abia atunci cand ti-e frica incepi sa faci diferenta: tii cu mai multa forta de forma initiala sau incepi sa accepti modificarea formei, avand grija ca o cantitate cat mai mare din ideea initiala sa ramana in viata.

Hai s-o luam altfel: evoluam prin parcurgerea unor zone de disconfort in viata noastra. Cand definitiile pe care le avem nu mai pot explica realitatea, devine dureros de actuala nevoia unor definitii noi. Unele fire care ne leaga fiinta emotionala de felul in care ne-am definit realitatea se rup. Si asta doare, inspaimanta sau cel putin genereaza disconfortul adaptarii.

Si atunci “fugim” spre ceea ce stiam noi ca-i sigur. Facem ce stiam ca-i bine, ca ne-a securizat mai demult. Cheltuim energie in felul asta sa ne “adaptam” la o portiune de realitate care nu mai exista.

Sau…induram stresul dezadaptarii si pe fondul asta se aprinde luminita unei solutii noi (ca daca-i zic “creative” ce patesc?) N-o fi ea cea mai stralucita solutie, dar e mai buna decat “solutia” veche, existenta numai in creierul nostru emotional. Si mai are un avantaj solutia asta noua: genereaza suficient entuziasm cat sa ne duca mai departe.

Dar pentru ca asta sa se intample, am nevoie sa-mi spun tot timpul: ceea ce doare, adesea te poate invata (quod nocent saepe docent).
Na, daca mai era nevoie, si nenea Jobs:
=

02 May

Clutura organizationala (II)

Na, cred ca intre mine si retardatu’ cu nanism (obiectiv: voi sterge acest post si-l voi rescrie mult mai etic) care canta despre valoarea lui e o mare deosebire: el nu se strofoaca deloc πŸ™‚ Eu am nevoie de statistica, el nu. Dar..mai apare o deosebire: eu STIU..precum Arghezi πŸ˜‰ Revenind la cultura si valorile noastre…oare ce face ca, in timp, doi indivizi sa se distanteze pe un continuum al perceptiei unei echipe?
Adica ce se modifica in personalitatea lor de unul poate sa fie perceput din ce in ce mai bun si mai frumos, iar celalat decade in perceptia echipei?
Greu de spus, usor de masurat πŸ˜‰

Cazul de studiat: unul din membrii echipei evaluate este continuu al doilea (dupa sef, fireste!), celalat analizat descreste in evaluarile echipei de pe locul 8, pe locul 10.
Instrumente:
Q-sort
Evaluare 360 grade
– Instrumentul psihometric NEO-PI-R
Metoda:
– La interval de 12 luni se masoara pe o grila negociata de echipa (se cheama Q-sort, pt. ala’mic, cu nanism) perceptia membrilor echipei asupra lor insisi (tot pentru ala mic cu nanism, de-l doare inima: evaluare 360 grade)
– Se stabileste rangul fiecarui coechipier in parte, trendul rangurilor (cresc pozitiile sau scad in aprecierea echipei?)
– Se calculeaza diferenta test-retest pentru fiecare din cei 30 factori de personalitate ai scalelor (N)Nevrotism, (E)Extraversie, (O)Deschidere la experienta, (A) Agreabilitate, (C) Constiinciozitate (uf! mai greu de scris decat de gandit)
– Se cauta corelatii Pearson (sic!) intre fiecare coloana de transformare a factorilor de personalitate si coloana de evolutie a rangului in echipa.


Surpriza: acolo unde dam de verde (era un banc pentru politisti: la ora 12 sa nu mai caute limba mica pentru ca-i sub aia mare) se cheama ca evolutia celor doua masuratori e corelata.

Adica s-ar putea sa fie de vina factorii de personalitate pentru cresterea/ descresterea individului in perceptia echipei.
Ei, da?! Cum ma asigur?
Iaca cum (o fi cacofonie?): masor valorile echipei – la care adera mai mult, la care adera mai putin. Apoi, identificam pe cele care-s mai importante. Facem si o analiza lingvistica calitativa ca sa stim ce considera ei (membrii echipei) important (valori..). Corespund oare modificarile crescatoare sau descrescatoare ale factorilor tai de personalitate cu aceste perceptii la nivelul echipei? Daca da, te-ai scos: esti valoros! Si atunci vei fi recunoscut in fel si chip, chiar si ca lider πŸ˜‰ Daca nu, mai cauta: vei fi ostracizat si tinut la capu’ satului…

Concret, pe cazul studiat aici:
– Valorile cele mai importante (cf. ponderilor acordate de echipa sunt V3, V6, V9) sunt definite in termenii:
este practic, acorda atentie la detalii; este logic; adopta un comportament sustenabil si incurajeaza si pe ceilalti sa faca acest lucru; stabileste obiective si strategii pentru reducerea costurilor este eficient, natural, modest si practic; este practic; isi face planuri de actiune realiste

Si-acum, doar sa ne uitam la palierele pe care s-au inregistrat corelatii pozitive si semnificative cu evolutia rangurilor de perceptie:
– E2: spirit gregar (pretuit atunci cand e in crestere, conform rankingului echipei)
– E3: asertivitate (pretuita atunci cand e in crestere, conform rankingului echipei)
– E4: activism (in evolutie spre temp ridicat, energic, conform rankingului echipei)
– E5: rezistenta la/ preferinta pentru medii zgomotoase
– O2: simt estetic in scadere (doare pe unii, stiu)
– O4: prefera familiarul, starea de fapt, in detrimentul inovatiei- in scadere (deja m-am hotarat- eu nu voi face parte din echipa aia, ca eu am alte valori πŸ˜‰
– C4: dorinta de autorealizare (harnic)- neaplicabila corelatia, pentru ca ambii membri ai echipei analizati au acelasi scor la aceasta scala

In “inchiere”, pt. ala mic cu nanism, de-l doare inima cand vorbeste despre valoarea lui (ca sa traduc tot ce-am aberat aici), e importanta pentru integrarea mea in echipa si lumea valorilor echipei. Asta pentru ca dezvoltarea personalitatii mele este evaluata in permanenta (empiric, nu va speriati) pe criteriile valorice ale interactiunilor din echipa.

Am doua optiuni:

– Ma dezvolt in directia valorilor echipei – iacata-ma-s lider.

– Ma “duc” de capu’ meu..imi scade ratingul si puterea de a vinde idei si proiecte in echipa (eu sper ca pentru un timp limitat πŸ˜‰

Acu’ mai greu de raspuns: ce strategie sa aleg?=

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com