July | 2012 | Psihologie servicii
29 Jul

Kaboom, Base!

..bre, aia care n-ati votat, sa nu-mi mai cititi blogul. M-am enervat. Cititi voi acolo ziare gen ev.zilei si ma lasati in durerea mea.rico

photo

18 Jul

Test drive

Ea (din dreapta) e poreclita “Vaca”, iar el (din stanga) e tac-su!Suzuki Intruder VS800Suzuki Intruder

In randurile care urmeaza voi detalia efectul “furculision” pe care-l poate avea o motocicleta noua asupra celei vechi 🙂

Zilele astea am hotarat ca merita sa-mi administrez o doza de adrenalina. Asa ca am dat curs invitatiei celor de la reprezentanta Suzuki Romania de a testa noul Intruder…Cine m-a pus?! Motorul e un V-twin musclebike ce imprumuta tehnologie de la sora sa sportiva GSX-R1000 -adica arata ca un cruiser, dar se comporta ca o sportiva foarte agresiva.

Motorul arata cum il vedeti, pe autostrada nici n-am simtit cand a atins 140 km/ h. Ca sa ma dau rotund: am vazut privirea mirata a unui sofer de Skoda dupa ce i-am dat flash-uri pe autostrada- motorul are rezerva de putere la 150 km/h… 😉

Suzuki Intruder

Manevrabilitatea, pentru cele 350 kg ale sale e deosebita (centrul de greutate e jos), motorul strecurandu-se cu usurinta prin traficul din Militari si fiind deosebit de stabil pe autostrada.

Nu va mai spun ca efectul pe care-l are sunetul motorului de 1.8 l (?!) asupra pietonilor si soferilor e haios 🙂

Doar pentru cunoscatori, cateva date despre masinarie:

– lungime 2,5 m

– latime 87 cm

– greutate 350 kg

– capacitate rezervor 19 l

– motor V-twin 1780 cm3 ( da fratilor, 1.8 litri!!)

– diametrul unui cilindru de motor e 112 mm (nu cred sa fie cilindri de motor de masina cu patru cilindri mai mari 🙂

– 130 cai-putere

– viteza maxima 240 km/h
Suzuki Intruder
Mai conteaza acum ca am oprit la benzinarie ca sa aiba ce “toca” monstrul? Detalii..
Asa, si dupa ce-am mers o ora cu “dihania” asta, era sa patesc ca-n bancul ala cu Mobra- sa ma dau jos sa vad ce are a mea. Parca pedalele nu mai stateau bine, parca franele nu mai prindeau deloc, ba parca si motocicleta era mai mica 🙂

15 Jul

Centripet

centripetPeople are no longer primarily in opposition, nor can they be said to be interacting, rather they are participating in this pool of common meaning which is capable of constant development and change.

David Bohm (1917 – 1992) -American quantum physicist V-am mai zis ca am idei putine si fixe? Cred ca s-a prins toata lumea pana acum..

Am afirmat ca directia strategica de dezvoltare a fiecaruia ar trebui sa fie una centrata in principal pe cresterea creativitatii. Mi-am propus sa gasesc/ masor beneficiile acestei directii.

Adica: daca sunt mai putin centrat pe algoritm si mai mult pe euristic (DEX: EURÍSTIC, euristici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care serveste la descoperirea unor cunostinte noi. 2. S. f. (Rar) Metoda de studiu si de cercetare bazata pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperi adevarul.), care ar fi beneficiile?

Asa..pentru ca s-au exprimat opinii cum ca statistica nu e buna la nimic, iaca o lasam deoparte.. de data viitoare 🙂 Pentru ca azi ma «jeneaza» o preocupare mentala : vreau sa stiu care sunt acele caracteristici comportamentale ale celor mai buni comunicatori dintr-o echipa.

Si daca-i gasim, ce-i motiveaza de ating aceasta performanta ?

Cu alte cuvinte : spre ce valori sa-mi orientez atentia ca sa fiu recunoscut ca si comunicator de rang superior (preferat) intr-o echipa ? La ce anume sa vibrez emotional : la vederea unui tabel in excel (oare exista asa ceva ?) sau la gandul ca merg sa ma adresez unor oameni pentru a le face o sarcina mai usoara ? Sa-mi aleg oare sa cred in stabilitate si predictibilitatea sau in placerea de a descopri mai tot timpul ceva ascuns dupa linia zilei de maine?

Am folosit trei instrumente pentru a colecta date si a gasi un raspuns: testul DISC, testul de preferinte vocationale (Holland) si metoda sociometrica.

Ca sa nu fie drumul pana la raspuns prea lung, cercetarea pe un numar de 44 colegi mi-a aratat o transformare a profilului de personalitate pentru a le permite mai multa deschidere si inteactiune cu ceilalti (accentuarea profilelor Influent si Statornic), cu reducerea simultana a tendintelor de analiza rationala si centrare pe lucru proceduralizat (analitic – C).

Motivatia lor din spatele acestei manopere de transformare? Ca s-o aflati, aveti de citit partea finala a acestui text 😉

Hai mai intai sa definim metoda prin care ajungem la cei mai buni comunicatori : sociometria. Adica punem fiecarui individ din cele 4 echipe ce compun un departament (44 oameni) urmatoarea intrebare : cu cine preferi sa comunici ? Au in fata lista de colegi din echipa lor, pe care o ordoneaza de la « prefer in primul rand » la « nu prefer deloc ».sociometric Rezultatele prelucrarii listelor arata cam asa : in stanga, cu verde, am pus pe fiecare echipa in parte comunicatorii de rang superior (preferati de majoritatea coechipierilor), iar in dreapta, cu rosu, sunt comunicatorii de rang inferior (respinsi de majoritate). Pentru acei dintre voi care chiar nu inteleg sa se potoleasca odata cu intrebarile despre statistica, am sa le spun ca «taierea» lotului s-a facut la percentila 33 si la percentila 66 (adica in treimi, pentru ceilalti muritori 🙂 Ca sa aflam ce diferentiaza cele doua loturi rezultate, am folosit analiza rezultatelor la testul DISC pentru a masura disc-2tendintele lor pe 4 scale (vezi si poza pentru caracteristicile fiecarei scale) :

o D (dominant) o I (influent) o S (statornic) o C (analitic) Pentru fiecare scala se masoara atat tendinta naturala, cat si tendinta de adaptare la mediul de lucru.

Si iaca rezultatele :

corelatii

;

– Deosebiri intre cele doua loturi de comunicatori apar pe scalele I si S, unde corelatiile sunt negative (-0,69 si respectiv -0,7). Pe celelalte doua scale, D si C nu sunt deosebiri flagrante intre loturi.adaptat

;

;

– Grupa de comunicatori superiori se caracterizeaza prin reducere puternica a tendintei de a se focaliza pe date si analiza, cu accentuarea puternica a interactiunii, a cautarii celorlalti si a nevoii de a fi recunoscut, apreciat (scala Influent)

;

La grupa de comunicatori de rang superior, in comunicare se pune in principal accentul pe interactiune si apoi pe structura rationala a sarcinii, proceduralizarea.

Imi imaginez ca un astfel de stil “vinde” cu usurinta orice manopera necesara actului managerial..shift 😉

In imaginea alaturata e surprinsa tocmai transformarea pe care o opereaza asupra lor cei din lotul de indivizi cotati in pozitii superioare in topul preferintelor de comunicare.

Si acum ceva despre polarizarea scalelor Holland: pe un continuum de la lucruri catre oameni si de la date la idei, gasim 6 tipuri. Literele acestor tipuri compun acronimul RIASEC: (R) realist, (I) investigativ, (A) artistic, (S)social, (E)antreprenorial si (C) conformist.RIASEC polar Descrierea fiecarui tip o gasiti la sfarsitul acestui articol.

Asadar pentru cele doua loturi identificate, care ar fi natura preferintelor care sa explice cele constatate?

Ei bine, motivatia din spatele manoperei de transformare facute de comunicatorii performanti asupra propriului stil de interactiune (verificata cu testul de orientare in cariera) are legatura cu valori din spectrele:

– social (S-orientat spre compania altor persoane, în special pe relatii afiliative, de ajutor, de prietenie) si

– conventional (C-respecte rutina si standardele clare)

Diferenta specifica intre comunicatorii performanti si cei de rang inferior este data pe trei paliere valorice :

– scor mai mare pentru palierul A (artistic) : prefera sa lucreze cu idei creative si de auto-exprimare decat cu rutina si reguli

– scor mai mare pentru palierul E (intreprinzator, antreprenorial) : receptiv, pasionat de aventura, agreabil, ambitios, captivant, autoritar, energic, extravert, impulsiv, optimist, hedonist, popular, sigur pe sine si sociabil.

– scor mai mic pentru palierul R (realist) : prefera, in general, sa lucreze mai mult cu obiectele decat cu persoanele.holland

Cum va spuneam: directia strategica e creativitatea si, pe fond, capacitatea de a interactiona cu altii! Beneficiile sunt un grad mai mare de acceptare si influenta in plan social. Q.E.D !

p.s. pt cei care au ajuns pana aici, tipurile RIASEC:

1. Tipul realist, exteriorizat. (R)

Acestor persoane le place si sunt bune la activitati ce implica putere fizica sau coordonare. Nu sunt insa pasionati de ideea de a fi sociabili.

Tipul R prefera, in general, sa lucreze mai mult cu obiectele decat cu persoanele. Tipul R este descris ca fiind supus, franc, sincer, incapatanat, materialist, modest, natural, normal, perseverent, practic, timid si cumpatat.

2. Tipul investigativ. (I)

Este interesat de concepte si logica. Acestor persoane le place si tind sa fie eficienti pe planul gândirii abstracte. In general, tipul I prefera mai degraba sa exploreze si sa inteleaga lucrurile sau evenimentele decat sa convinga alte persoane sau sa vanda lucruri.

3. Tipul artistic (A)

Tinde sa isi foloseasca imaginatia mult. Acestor persoane le place sa isi exprime sentimentele si ideile. In general, tipul A prefera, mai degraba, sa lucreze cu idei creative si de auto-exprimare decat cu rutina si reguli

4. Tipul social (S)

Este orientat spre compania altor persoane, in special pe relatii afiliative, de ajutor, de prietenie. De obicei, tipul S prefera sa fie inconjurat de oameni, este interesat de modul in care oamenii se inteleg si-i place sa-i ajute pe ceilalti sa isi solutineze problemele.

Tipul S este descris ca fiind convingator, cooperant, prietenos, generos, util, idealist, amabil, rabdator, responsabil, sociabil, comunicativ, intelegator, cu tact, prietenos.

5. Tipul intreprinzator (E)

Este de asemenea orientat spre compania altor oameni, dar mai mult pentru a-i domina sau a-i convinge, decit pentru a-i ajuta. Aceste persoane prefera actiunea si nu gândirea. In general, tipul E prefera, mai degraba, sa convinga sau sa directioneze alte persoane decat sa lucreze pe teme stiintifice sau complicate. Tipul E este descris ca fiind receptiv, pasionat de aventura, agreabil, ambitios, captivant, autoritar, energic, extravert, impulsiv, optimist, hedonist, popular, sigur pe sine si sociabil.

6. Tipul conventional (C)

Prefera regulile si regulamentele, structura si ordinea. De obicei este foarte organizat, dar fara prea multa imaginatie. In general, tipul C prefera sa respecte rutina si standardele clare, sa evite activitati ce nu au directive clare.=

06 Jul

Dupa chipul si asemanarea..

Am curiozitati legate de cuvintele din titlu. Asta n-ar fi nimic, dar nu mi le pot astampara decat cu cifre.
De curand am fost la un assessment centre si mi-am invatat o lectie de la cei evaluati (eu eram evaluator, din fericire): la orice intuitie, adu nitica structura si o sa te simta lumea ca stii ce zici. Desi banuiesc ca nu prea o sa-nteleaga din prima.. 😉 DISCAsa ca iaca cele trei intrebari care m-au bantuit pana azi:
– Structura de personalitate a unui manager influenteaza natura transformarilor personalitatilor coechipierilor sai?
– Care-i structura ce asigura propagarea eventualei transformari de personalitate de la manager la toata echipa sa?
– Ce modificari calitative se pot propaga de la manager la echipa sa?

In mod normal, as raspunde intuitiv..da’ m-am hotarat sa aplic lectia invatata si.. trecem la statistica. Pentru cei care (ca de obicei) o sa-i doara capul citind demonstratia, am scris concluziile la final.
Instrumentul folosit: DISC, cu varianta de masurare a profilului vizibil (numit aici Adaptat) si a profilului natural. Diferenta dintre profilul Adaptat si cel Natural este indicata de Shift (Transformare).
Cate ceva despre DISC in randurile si imaginea de mai jos:disc-2
– masoara preferinta pe doua axe: prima se intinde de la cautarea interactiunii la preferinta pentru date, iar a doua axa se intinde de la predarea controlului pana la asertivitate si dominanta
– din combinarea celor doua axe, ies patru stiluri:
o D (dominant)
o I (influent)
o S (statornic)
o C (analitic)team

Acum ca am explicat ce-i cu paradigma de testare (poate fi oricare alta paradigma, doar sa fim clari cu privire la dimensiunile masurate si, important, sa corespunda cu realitatea perceputa prin interactiune), hai sa cautam in cifre raspunsurile…pentru o mai usoara intelegere, echipa e structurata asa:

– manager

-5 team-lideri si

-specialisti (poza nu stiu daca arata bine, dar vorba lui Toma Caragiu “asa-i in tenis”)

-Intrebari:

a) E vreo asemanare intre profilul natural al managerului si profilul natural al echipei complete (T11)? Adica, fara a tine cont de ce au de facut si de solicitarile fiselor de post, oamenii astia se aseamana cumva intre ei?natural Pai..repede se “vede” ca structura de personalitate a managerului nu are prea multe legaturi cu cea a echipei (manager vs. T11= 0.04)

b) Acum sa vedem: e vreo asemanare intre cum doreste a fi vazut managerul si cum doresc a fi vazuti in mediul de lucru coechipierii sai?
adaptat La capitolul asta incep sa se vada corelatii:

o manager vs. T 11: 0.72, o T5 vs. T11= 0.77 si…
o manager vs. T5= 0.85 (!)

Asa…incepe sa “miroasa” a ceva cauzalitati..

c) Intre structura transformarii operate de manager asupra personalitatii sale pentru a fi functional in mediul de lucru si modificarile operate de coechipierii sai sunt ceva legaturi? shiftIaca:
o manager vs. T11=0,77
o T5 vs. T11= 0,8
o Manager vs. T5= 0,92 (!?)

Acum hai sa citim normal aiurelile de mai sus:
– Structura naturala a personalitatilor celor din echipa completa evaluata (T11) e diversificata, fara corelatii semnificative manager-echipa (corelatie Pearson 0.04)
– Personalitatea “de lucru” se aseamana puternic intre manager si grupa de team-lideri- T5– (corelatie Pearson=0,85), propagarea asemanarii facandu-se mai departe pe canalul de team-lideri catre echipa completa (corelatie Pearson 0,77)
– Transformarea operata de manager asupra personalitatii sale in mediul de lucru se propaga catre grupa de team-lideri (T5) infiorator de puternic (corelatie Pearson 0.92), iar de aici la restul echipei (corelatie Pearson 0.8)
Bun, am vazut pana aici ca se propaga ceva pe canalul de interactiune manager-team-lideri si de aici mai departe la toata echipa. Dar ce se propaga?
Analizand transformarile (Shift) din fiecare palier, iaca si raspunsurile:
Palierul
o Dominant: accentuat, scoruri predominant pozitive, distributie egala fata de medie)
d1

o Influent: scoruri predominant negative, majoritatea distribuite sub medie
i1

o Statornic: distributie egala, cu usoara tendinta spre inhibare (contractia scorurilor sub media echipei)
S
o Analitic (C): accentuat, atat din punct de vedere al amplificarii (scoruri predominant pozitive), cat si din punct de vedere al concentrarii scorurilor peste medie
C Concluzii pentru cazul studiat:
– Structura de personalitate a managerului influenteaza natura transformarilor personalitatilor coechipierilor sai
– transformarea se propaga prin intermediul echipei de team-lideri.
– de la profilul natural de personalitate la profilul adaptat (de lucru) trecerea se face cu inhibarea puternica a vectorilor de extraversie si contact cald, empatic. Trecerea se face totodata cu accentuarea caracteristicilor de dominanta in comportament si un focus suplimentar pe abilitatile de gandire analitica, algoritmica.
Tensiunea cea mai puternica indusa de acest fenomen se citeste la nivelul nevoilor de comunicare interpersonala si de contact empatic.

Acum trebuie sa va spun..echipa analizata aici tocmai e pe cale sa inceapa un training de comunicare cu mine. Muahaha!
Masuram return of investment la 6 luni: ori vanatai la mine, ori volume de poezii scrise de ei ;)=

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com