Calul negru
Stiti bancul cu acel cal negru care nu se pricepea la mecanica?
Nu-i nimic, eu tot vi-l zic:
Un tip mergea cu masina in afara orasului, cand deodata i se opreste motorul. Cum nu se pricepea deloc si se intreba cum s-o scoata la capat, apare un cal alb si-i spune:
– Vezi ca e infundat carburatorul!
Il indruma cum sa faca si pleaca. Tipul ramane masca, dar face ce i-a zis calul si minune: motorul porneste! Se opreste in primul oras la primul politist si-i povesteste totul:
– N-o sa credeti ce mi s-a intamplat: mergeam cu masina, deodata motorul s-a oprit si a aparut un cal care mi-a spus cum sa-l repar.
– Ce culoare avea calul, alb sau negru? – intreaba politistul.
– Alb.
– Dom’le, ai avut mare noroc ca nu era ala negru, ca si ala iti spune, dar nu se pricepe!
Pornesc eu de dimineata, mandru ca am “scapat” de la Registrul Auto Roman cu motocicleta omologata…si ma duc la politie, vorba ceea, sa-mi iau numar de inmatriculare.
Credeati ca s-a terminat? ntz… n-am certificat de TVA de la …ANAF Sectorul 1. Vedeti cate litere sunt capabil sa tin minte in ultima luna? Dupa o asa luna, cred ca pot sa-mi deschid linistit o firma de consiliere in inmatriculari auto- moto si carute cu coviltir.
Deci: ma duc la ANAF…intru val-vartej intr-un birou, la intamplare – oricum n-ai cum sa gresesti pentru ca esti oricum intr-un loc gresit din momentul in care esti in acea cladire.
Si… capat un raspuns: “mergeti in cladirea de alaturi, la camera 5″… ei, pe cine credeti ca gasesc eu in camera 5 din cladirea de alaturi? V-ati prins: pe domnul cal negru. Asta-mi explica sa meg inapoi la Circulatie, dar la un alt ghiseu, pentru ca aia nu se pricep la chestii si m-au indrumat gresit. Adica ai lor sunt mai negri – caii.
Bun. Ies afara, sa mai trag niste hartii la xerox- e ritualul meu obsesiv-compulsiv de linistire cand interactionez cu autoritatile – si aud pe unu’ care cere o adeverinta cum ziceau aia de la politie ca-mi trebuie… providenta! Il interoghez pe loc, fara anestezie si omul marturiseste: la camera 2, dar nu in cladirea aia!
..aha…mai stau un pic la o coada, mai socializez cu alti motociclisti rebeli (dar supusi autoritatilor fiscale) ca si mine si…surpriza! Spiritul protector al celor-care-inmatriculeaza-motociclete-importate-din-uniunea-europeana-dar-de -la cetateni-cu-dubla-cetatenie (de aici a inceput toata harababura) imi da un semn: doamna imi face dosarul si imi indica sa merg in cladirea de alaturi, la camera 2. Unde… ce mirare, era un cal alb, care stia legislatie!
V-ati prins: in toata povestea asta am alergat vreo doua ore intre doua cladiri si intre diverse birouri ale aceleiasi institutii, populate de diversi cai de diverse culori 😉
Aveam pregatit de dimineata intre acte, pentru varianta in care n-am ce face pana-mi ies aprobarile (iluzii…) un raport despre dimensiunile leadershipului realizat de unii care cerceteaza acest fenomen social ciudat. Am regasit cele 4o de pagini pe seara, neatinse.
Poate sa am sansa asta maine, cand stau la coada pentru alte aprobari? Parca nici nu-mi vine sa mai citesc…am senzatia ca asta-mi aduce ghinion in contact cu autoritatile statului 😉
Aud voci.
cultura organizationala si dimensiunile componente ale acesteia au fost discutate/ definite prin acord comun, 108 oameni, constituind 10(!!) echipe separate, si-au modificat opiniile in sensul acordului. Atentie, acord la nivel de echipa, nu per total.
