Azi am venit acasa foarte flamand. Mi-am amintit de un prieten care gateste numai dupa ce se uita in frigider ;)

Asa ca m-am hotarat sa improvizez: am gasit niste midii decorticate inghetate, niste creveti de marimi diferite… ceva legume, usturoi..paine cu seminte si niste paste.

Midiile si crevetii mici i-am pus cu ulei de masline si doua linguri din apa in care am fiert pastele , la prajit. Deasupra am pus un sos iute, cat sa dea culoare si un pic de gust.

Crevetii mari i-am pus la marinat in usturoi cu zeama de lamaie . I-am lasat 5 minute, dupa care i-am pus pe bete, rezultand ceva de genul asta : .

La cuptor frigaruile le-am lasat 10 minute, impreuna cu feliile de paine unse cu ulei de masline si usturoi.

. Salata de paste, midii si creveti mici a iesit cam asa:

Pus in opera, poate sa arate intr-un mare fel…

A, o salata de castraveti cu iaurt, usturoi si menta face toti banii la faza asta!

Luni ma vad cu niste prieteni cu care m-am intalnit mai demult. Au vrut sa lucram impreuna si, pe parcurs, am ajuns sa ne simpatizam. Am vrut impreuna sa aflam cine suntem, precum Dan Puric ;)

. Mesajele lor le-am primit pe paginile acestei carti, pe care mi-au daruit-o.

In ultima vreme m-am intalnit cu doua feluri de entitati si oameni (numesc entitati mai multi oameni la un loc, actionand ca o echipa sau un grup): unii care au nevoie doar de o scanteie si restul se rezolva aproape de la sine.

Altii, care sunt vedete si mult prea centrati pe fiinta lor pentru a mai profita de vreo ocazie de a invata ceva nou. Nu-mi sunt nici unii nici altii in vreun fel la suflet, dar parca timpul trece cu folos daca nu-ti bati joc de el.

Unde mai pui ca si ei si eu invatam unii de la altii mult mai usor daca ne intereseaza ceva in afara propriilor gesturi si ganduri!

Am vazut la unii dorinta de a descoperi si de a lucra pentru a face lucrurile mai bine, indiferent de metoda folosita: fie era un program foarte relaxat, fie era o succesiune de exercitii fara prea multe pauze.

Si am concluzionat ca ingredientul principal la reteta asta ce se numeste “echipa” e dorinta comuna de a profita de timp, pentru a descoperi. De regula descopera lucruri diferite, dar exact ce le trebuie.

Daca vor.

E timpul sa-mi aleg clientii si prietenii, timpul nu e de ajuns.