..Normal ca mai intai mancam ceva..si pentru ca Florin de la Ikea mi-a aratat cu atat de mult suflet bucataria lui, m-am gandit sa gatesc ceva: chiftelute suedeze cu sos si gem de merisoare; rulouri de somon si hering cu mustar.
Materia prima arata cam asa: 
Pentru rulourile cu somon am folosit un fel de lipie gasita in magazinul celor de la Ikea..foarte repede se poate face asa ceva: 
Da, bine..nu m-am putut abtine..
(daca fierbi crevetii si-i treci prin unt cu usturoi si nu-ti plac, cauta-ma si ti-i gatesc eu, impreuna cu o sedinta de training gratuita
Pentru chiftelutele suedeze, dupa ce s-au fiert cartofii si am facut sosul cu smantana, restul inseamna 3 minute in cuptorul cu micorunde (chiftelutele sunt gata preparate si congelate in punga).
Revenind la subiectul care ne va ocupa mai mult timp de aici inainte-greseli reflexe la perceptia interpersonala - poate ar fi util sa stabilim cum apar. Unii (a se vedea cursurile profesorului Stefan Boncu de la catedra de psihologie sociala din Iasi) sustin ca noi nu transmitem celorlalti informatii despre propria persoana asa, la intamplare..Avem scopuri pe care ni le propunem in prezentare, iar aceste scopuri
influenteaza atat selectarea informatiilor emise spre ceilalti, cat si interpretarea informatiilor care vin dinspre ceilalti. La baza acestor scopuri putem presupune existenta unor evaluari si investitii emotionale si cognitive (de natura rationala). Mai pe romaneste, scopurile din spatele prestatiei nostre sociale sunt directii comportamentale cu baza valorica.
Ganditi-va la un copac..cu mai multe ramuri. Ramurile sunt modalitatile diferite in care ne prezentam in social: suntem si soferi (unii, care au carnet..) si functionari (bine, iarasi doar unii..) si prietenii cuiva si vecinii cuiva..Fiecare ramura e un ansamblu functional al nostru, chiar daca usor desprins de celelalte. Pentru fiecare ramura sunt valori (predispozitii cognitive si afective ale individului ce se activeaza la momentul raportarii individului la propria persoana sau la diferite aspecte din sfera realitatii sociale). Universurile valorice sunt subiective si se aduna in functie de rolul pe care ni-l asumam. Ar fi minunat sa fie unitare, dar universurile valorice de cele mai multe ori doar se suprapun usor unele cu altele.
Si acum ganditi-va ca interactionam cu altii din preajma noastra
. Au si astia universul lor de valori, splitate (impartite pe roluri sociale)…S-a dus armonia! De unde sa stim care-s valorile “vecinului” de rol social, de unde sa stim daca evalueaza situatia la fel ca noi sau nu?
De fapt, aici incep sa apara jocurile ielelor: proiectia si alte mecanisme care fac din perceptia noastra un joc de-a ghicitul in planul social.
..va urma 
Recent Comments