bogdan | Psihologie servicii | Page 11
16 Apr

Nu-mi place culoarea!

“(…) in mod inevitabil acolo trebuie sa ne deplasam pe un teren nesigur si sa luam pe alocuri in ajutor o ipoteza speculativa sau sa construim o anumita conexiune cu titlu de experienta. E firesc ca orice cercetator trebuie sa-si documenteze constatarile si opiniile cat se poate de temeinic, dar este bine ca din cand in cand el sa si cuteze sa emita o ipoteza, cu riscul de a se insela. Erorile au alcatuit in definitiv de cele mai multe ori fundamentele adevarului si, daca nu stim despre un lucru ce este, schitam deja un pas inainte pe calea cunoasterii daca stim ce nu este el.” Carl Gustav Jung- Aion. Contribuţii la simbolistica Sineluinu-mi place culoarea

De curand am terminat un proiect foarte drag mie si am constatat ca neclaritatile, nelamuririle initiale au fost inlocuite de altele noi. Chiar daca am aflat cu certitudine ca se poate influenta felul in care gandesc, actioneaza si simt membrii unei organizatii (cultura organizationala?), intelegerea sintetica (inca) imi lipseste.

Ma uit inca la un calup de date de analiza, dar nu reusesc sa ma desprind de detalii si sa vad incotro a curs raul caruia i-am facut fotografii.

Tentatia de a fi dezamagit a fost prezenta, dar apoi am vazut imaginea de mai sus si am zambit.

Da, tocmai am terminat de zugravit, dar nu-mi place culoarea. Asa ca..facem alte ipoteze si continuam locuirea intr-un spatiu al posibilitatii.

 

07 Apr

Laser, frate!

laser1 Cred ca prin 1922 Niels Bohr obtinea premiul Nobel petru fizica cuantica, demonstrand ca numai cativa electroni dintr-o raza laser anticipeaza starea viitoare a celorlalti electroni, astfel generand ceea ce mai tarziu am inceput noi sa numim laser (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation).

Mai simplu: cativa electroni anticipeaza nivelul de energie al viitoarei raze laser si astfel ii “insipra” si pe ceilalti sa devina impreuna lumina coerenta
Ma intereseaza sa vad daca mintea unui lider poate genera starea viitoarea a unei echipe.

Daca da, care ar fi dinamica acestei acordari la mediu sub influenta unui comportament nou al liderului acelei echipe?
Ia sa vedem un concept de cercetare:
–    Luam o echipa si, la interval de 4 luni o evaluam cu un chestionar de valori personale (nu corporate!)
–    Stim ca echipa are un sef si un adjunct si ne intereseaza care din cei doi isi asuma in mod valoric identitatea echipei. Daca ar fi sa traduc asta in povestea cu laserii, intrebarea ar suna asa: care din cei doi “electroni-lideri” genereaza starea viitoare a echipei?
–    Se ajusteaza oare echipa si-si modifica preferintele dupa noua frecventa valorica a liderului?
–     Care sunt costurile manoperei cu pricina?

Pentru analiza, mediile obtinute de echipa pentru valorile chestionarului, la ambele “editii”ale completarii acestuia, au fost impartite in sferturi (scoruri mici, medii-mici, medii-mari si mari)- sau quartile, pentru cei care nu inteleg cuvantul “sferturi”.
La o prima evaluare, scorurile de la testarea 1 si cele de la testarea a doua (T1 si T2 de aici incolo) sunt asemanatoare in proportie de 71%. Adica echipa are in cele 120 zile dintre aplicarile testului cam aceleasi preferinte.
dinamica-valori2Totusi, ceva se schimba si poza alaturata ne arata dinamica celor 48 valori de la o aplicare la alta a chestionarului. Pare ca unele din valorile din sfertul superior (q4) migreaza in spate, in timp ce unele din valorile din sfetul inferior migreaza spre pozitii superioare.
In poza de mai jos am numit cu T1 si respectiv T2 cele doua aplicari ale chestionarului valoric. Graficele arata asemanarea intre scorurile fiecarui lider si scorurile echipei. De vazut se vede ca Liderul 1 induce directie, iar Liderul al doilea urmeaza impreuna cu restul echipei.inductie1

….si totusi, care sa fie noua directie in care merge echipa?clustere valori-tabel Analizand pe clustere valorice (patru clustere impartite dupa cum arata tabelul alaturat), descoperim ca Liderul 1 (electronul din povestea noastra) are o directie in care pune componente de natura economica, directive (Securitate), insotite in plan secund de incurajarea situationala a clustere valoriceantreprenoriatului adus de clusterul valoric Fluiditate.

Iaca:
-“inainteaza”  urmatoarele valori:

Lucrul sub presiune: a lucra in termene-limita sau alte criterii stricte, cu spatiu redus pentru erori.

Control: a avea puterea si autoritatea de a-i directiona pe altii.

Distractia: a avea parte de o atmosfera agreabila, amuzanta la munca.

Concretetea: a lucra ceva care produce rezultate practice sau utile.

Afiliere: a fi membru al unei organizatii.

Mobilitate: a avea oportunitatea sa calatoresc sau sa ies din birou.

Deducem ca Liderul nr 1 a accelerat ritmul echipei, controleaza mai mult ce se intampla si cere mai multe rezultate.
Costuri? Valorile de mai jos au regresat, fapt care arata o echipa usor obosita (rejecteaza ritmul trepidant si parca nu mai sunt asa dispusi sa fie operationali, in contact cu oricine si orice tip de sarcina aducatoare de experiente noi)

Supervizare: a fi responsabil pentru munca altora.

Provocari de invatare: a avea de invatat si prestat sarcini in mod rapid.

Ritm alert: a avea un mediu de lucru in continua schimbare sau aglomerat.

 Trepidant: a avea la munca un nivel inalt de emotie sau de dramatism.

Contactul cu publicul: a avea multa interactiune cu oamenii la munca.

Descoperirea cunoasterii: a genera informatie si idei noi; a lucra pentru cercetare si dezvoltare.

Cum spuneam: un electron care-si asuma starea viitoare a sistemului, poate genera coerent intrarea in rezonanta a “echipei” formata din ceilalti electroni.

A, ce nu v-am zis: totul se face cu un consum de energie, asa cum vedem si de la echipa analizata de mine.

17 Mar

Shamyaza – hybris

meDEX: HÝBRIS s. n. (Lit.) Mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere a forțelor și libertății sale în confruntarea cu destinul (considerate ca surse ale tragicului în teatrul antic)

Clientul sta in fata mea si priveste ingandurat in podea, cu o privire incetosata.

– De ce nu resusesc sa trec de asta si sa devin o persoana fericita? Ma simt ca si prins intr-o plasa care nu ma lasa se merg pe drumul meu.

Mi-as dori sa nu raspund la o intrebare care incepe in maniera perfida a rationalului “de ce?”. Pur si simplu cred ca inconstientul nu e un domeniu al vietii noastre caruia sa-i fie de ajuns un raspuns care sa inceapa cu “pentru ca”.

Ma uit la el acum. Il stiu prins in paienjenisul unor ritualuri si angoase obositoare, infrant de fiecare data in fata temerilor, esuand in repetitii.

..mda..dureros..sa-mi iau oare responsabilitatea sa-i zic? Dar daca propriile ganduri despre el si despre felul in care-si traieste viata vor bloca ce-i spun? Pe de alta parte, nici sa-l las in prag n-as vrea..pare ca mai are un pic. Ma gandesc ca ar trebuie sa-l astept cuminte, asa cum Principiul scolii de psihoterapie din care fac parte imi dicteaza.

Sau…sa-l trag discret de maneca si sa-i arat ceva care sa-l ajute?

Doar n-oi fi luat degeaba de atatea ori nota 2 pentru suflat la scoala… ceva-ceva era si atunci prezent. Asa! La naiba cu regulile!

Decid din nou sa sar parleazul peste toate deontologiile si normele.. fie ce-o fi! Trag aer in piept, constient ca pulsul mi-e accelerat de insolenta, si-i spun:

-Ti-s mai dragi compulsiile tale decat drumul inainte, bag seama.

Se uita la mine incruntat. De atatia ani e urmarit de teama de a nu fi ca al sau parinte, incat nu mai e sigur de nimic: o fi ceva in el din structura parintelui sau nu? Si daca da, cat e buna structura asta mostenita, cat din ea contine virusul distrugerii atat de bine cunoscut si simtit de-a lungul copilariei?

– Mai bine mergeam la un psihoterapeut cognitivist… macar mi-ar fi dat teme!

Sa rezist tentatiei de a-l “ajuta” cu o tema sau nu? Grea intrebare! Nici eu n-am multa minte… si pare ca, in spatele cuvintelor, inca imi spune ca e in cautarea rolului de Parinte. Ma tin in continuare pe valul insolentei ce-mi da putere:

– Timp de-o saptamana sa citesti cate o pagina mai mult in fiecare zi.

– Dar n-am mai citit de doua luni!

– …si sa-ti notezi cat de prezent/ atent ai putut sa fii de-a lungul exercitiului. Cand o sa apara renuntarea, sa stai cu ochii treji si sa-ti devii simpatic, chiar si asa sever 🙂

Intors mereu din drum de teama de a nu gresi, omul din fata mea e prins in mrejele unui trecut demult apus. Pot doar sa alerg odata cu el, in cerc, fara a-mi pierde rabdarea. Din cand in cand o iau fatis pe alta cale decat a lui. Ma asigur ca relatia noastra e inca suportabila pentru el si ma intorc. Apoi discutam despre ce-a simtit cand a constatat ca se poate si altfel, fara sa mori subit intr-un atac de panica.

Inca nu-s sigur, dar azi am vazut in ochii lui o scanteiere. Va indrazni oare sa comita gestul suprem al infruntarii? Pana acum imaginea terifianta a Parintelui l-a zdrobit, confirmandu-i ca lumea din jur poate fi stapanita doar prin “magia” tulburarii obsesiv-compulsive.

Am facut amandoi loc, cu rabdare si delicatete. Loc pentru mai multa lumina intr-o incapere a sufletului tapetata cu fricile copilariei. Am aruncat prin fereastra deschisa ganduri prafuite, imagini injumatatite. Inca nu vede fereastra, i-e doar frica de inaltime.

Acum se apropie de “examen”: are de vazut cu proprii ochi Parintele din el, instanta psihica interna care-l judeca si coordoneaza. Doar ca de data asta ar trebui sa simta dragoste si compasiune, in locul fricii si insingurarii.

Sau o sa cada iar.

Eu am indraznit si i-am aratat cum e sa infrunti cu capul sus Principiul-ce-limiteaza si consecinta acestuit gest: propria vinovatie.

Astept ca Shamyaza, duhul mandriei, sa-i dea aripi sa indrazneasca sa vada primavara de afara.

Cerul e dincolo de geam.

10 Mar

Portocaliu


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/rpsi3328/public_html/blog/wp-content/plugins/photo-galleria/photo-galleria.php on line 397

7..mi-a spus mie un psiholog ca, daca eram copil in vremurile astea, s-ar fi gasit cu siguranta un psihiatru sa-mi dea pastile sa ma trateze de ADHD. Mda… s-o fi prins ca-s agitat? Important e ca am scapat si ca sunt (oare?) considerat normal. Cel putin asa ma simt.

Astea fiind spuse, hai sa mancam ceva, ca a venit deja primavara si-s ..agitat 😉

Azi gatim .. portocaliu. Luam chestiile din poza de mai jos (e ceva in poza care se cheama KAKI- fructul zeilor). E bun la agitati – calmeaza inima 😉

1

Le taiem, le fierbem inabusit (eu am pus lamaie la fierberea legumelor si a crevetilor, un strop de ulei de masline si un sos dulce-acrisor cu ardei iute).

Pe urma le asezam in farfurie si le… contemplam! Glumeam, se mananca 🙂6

 

 

 

 

 

 

 

Apoi ne linistim cu o carte buna.oggy Auzi: ADHD…eu?! noo!

 

 

20 Feb

Shamyaza

shamyaza2” De aceea este pentru mine un lucru extrem de important sa ştiu cat mai multe posibil despre psihologia primitiva, mitologie, arheologie şi istoria comparata a religiilor, întrucât aceste domenii imi ofera analogii nepreţuite, cu care pot imbogaţi ideile ce le vin pacienţilor. Astfel putem sa mutam împreună ceea ce este aparent lipsit de insemnatate in apropierea zonei a ceea ce este plin de importanţa şi sa marim astfel considerabil sansa eficacitatii.”
C.G. Jung

Am sa va spun o poveste.. o poveste despre un copil care, incepand sa se dezvolte, a simtit ca nu poate sa accepte cele doua trairi dominante din interiorul lui. Pe de o parte, simtea ca i-e teama ca va muri intr-o zi. Atat de teama, incat parea ca lumea se sfarseste la fiecare indepartare a mamei de el, la fiecare vaga senzatie de foame.

Pe de alta parte, simtea ca e plin de iubire si bucurie in preajma parintilor sai. Simtea cum creste si cum inoata in iubirea alor sai in fiecare zi.

Numai ca cele doua trairi nu puteau fi acceptate simultan de sufletul sau crud, asa ca, natural, una din ele trebuia scoasa in mediul din jur. A incercat sa vada in jur obiecte care sa-i justifice furia si durerea pricinuite de clepsidra care-i numara clipele in interior, inca din prima zi de nastere.. si a vazut chipul unui parinte. Tocmai pe-al celui iubit. “Nu pot sa cred – si-a spus – ca tu ai acceptat ca eu pot muri si totusi m-ai creat.”

Si s-a simtit vinovat, si s-a intristat.

Apoi s-a trezit adult, arzand mocnit pe dinauntru, cuprins de o furie oarba, neanteleasa si salbatica.

Numele copilului e oarecare, dar, pentru ca e din povestea mea, vom conveni ca-l cheama Shamyaza. Asa cum il chema si in alta poveste, scrisa in cartea lui Enoh. Acolo, in povestea lui Enoh, numele lui Shamyaza insemna “mandru si razvratit, Puternicul lui Dumnezeu”. Pe buna dreptate era o forta acest personaj cu nume de rebel. Isi iubea Parintele, dar era animat de ura impotriva Lui. Personajul din cartea lui Enoh era la fel de uman cat de uman e fiecare din noi, doar ca traia mai repede si mai viu totul. Era un Gardian, trimis sa implineasca Cuvantul pe pamant. N-a reusit sa treaca de natura muritorilor cu care se asemana atat de mult. Puternic si feroce, a pornit o adevarata rascoala atunci, in timpurile lui. Si a ramas un excomunicat, suspendat intre Cer si Pamant, pururea ars pe dinauntru de flacarile furiei, vinovatiei si ale iubirii pentru al sau Parinte.

Il intalnesc pe Shamyaza de fiecare data cand, in terapie, al meu client imi shamyazapovesteste despre dualitatea sentimentelor pe care el are fata de unul din parinti: iubire sincera, urmata de furie vinovata ca nu-i lasat sa creasca, sa fie liber.

Dar Shamyaza din povestea lui Enoh nu e nicicand suficient de puternic sa rupa legatura ce-l tine langa imaginea parintelui…penduleaza vesnic intr-un dute-vino ce-l sfarseste.

In povestea mea insa, el trece mai departe, acceptand ca poate fi si bun si rau, de data asta liber.

Tu… l-ai vazut vreodata in tine?

 

19 Feb

ADN vocational – Rodica

Motto:

Tanti Nicoleta-i ma-sa care plange neincetat
Si blesteama ziua-n care pe Nea Tache ea l-a luat,
Insa ea va face totul ca sa isi ajute fiica
“Aoleu manca-o-ar mama, ce artista e Rodica”

Stefan Banica jr.- Rodica

Ei, daca asa punem problema, sa gasim o varianta de estimare a potrivirii Rodicai cu una din categoriile vocationale! Va reamintesc faptul ca am vorbit despre faptul ca in baza de date a “scaner-ului” vocational se afla optiuni valorice ale celor trei categorii vocationale care au participat la cercetare: psihoterapeuti, arhitecti si manageri de retail. Mai multe scanari, mai multa “inteligenta” a scanerului.. 😉

Zis si facut! Dupa ce ne da Nicoleta datele de contact, chemam la consiliere (recrutare?) pe nea Tache si pe Rodica… le aplicam chestionarul de valori-munca la amandoi, ca doar vrem sa se implice si nea Tache in toata tarasenia, sa priceapa ce-i aia orientare vocationala. Si, daca tot facem efortul asta, cautam si ocazia de a ne angaja un manager nou de vanzari…

 “alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii” (John Holland)

Scorurile lor la chestionarul de valori-munca ne arata intensitatile alegerilor pe patru scale: Securitate, Competitie, Organizare, Fluiditate.clustere valori-tabel De-abia astept sa vad ce iese la compararea acestor configuratii cu etaloanele vocationale din baza de date! Configuratiile arata asa ca-n pozele de mai jos, atat pentru nea Tache, cat si pentru Rodica.

tache rodica

 

 

 

 

 

Si-acum e acum: care sa fie managerul de vanzari? (presupunand ca la probele teoretice si practice au scoruri egale, as vrea sa aleg dintre Tache si Rodica pe acela care are cele mai multe sanse sa se integreze natural in mediul de lucru al organizatiei si sa poata lucra in standardele de performanta demonstrate pana acum (poate chiar sa le si depaseasca?)

Ei bine, surprize, surprize! Nea Tache (n-ai zice, dar..) e numa’ bun de psihoterapeut, asa ca pleaca acasa la tanti Nicoleta s-o consoleze (post de arhitect n-avem, s-a dat  🙂

Iar Rodica…de maine e artista la … vanzari!

tache-vocational rodica-vocationalRestul povestii in videoclipul de mai jos :))

07 Feb

ADN vocational

Motto:

“Dar Nea Tache vrea s-o faca casiera la Tarom,
Fiindca crede el ca astia te invata sa fii om,
Insa ea nu vrea sa auda si isi frange mainile:
“Nu vreau tata casiera, mie-mi place “artele”.

Stefan Banica jr.- Rodica

Mda… ce face un arhitect sa fie diferit de un manager de retail sau de un psihoterapeut? Sau ce face ca un manager de vanzari sa fie diferit de un psihoterapeut?

Mai intai lamurim termenul vocatie: VOCÁȚIE, vocații, s. f. Aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune.

Mi-am propus sa gasesc in structura identitatii unor grupe vocationale raspunsul la intrebari de genul celor de mai sus. Si, eventual, sa pot raspunde la intrebarea Rodicai din cantec: casiera sau artista?

Pornim de la o definitie oarecare a valorii: ideal transsituational dezirabil social, de importanta variabila, care actioneaza ca principiu calauzitor in viata unei persoane (Basic Human Values: Theory, Methods, and Applications, Schwartz, Kluckohn, 1994) si intrebam membri ai fiecarei comunitati vocationale care, din 48 de valori, sunt mai importante pentru ei, care-s neutre si care-s neimportante (asta ca sa tinem cont de ce zice definitia: de importanta variabila). Adica folosim un chestionar de valori-munca, v-ati prins.

De ce as alege manageri de retail, arhitecti si psihoterapeuti in cercetarea holland testasta? Well… primul raspuns ar fi pentru ca pot, dar o sa raspund (aparent) inteligent: pentru ca sunt meseriile astea distribuite intersant pe o grila a vocatiilor, de la Investigativ, prin Social pana la Antreprenorial (E) (vezi schema alaturata).

Si astfel o sa gasim managerii de retail ca fiind pozitionati in vocatiile antreprenoriale, arhitectii in vocatiile investigative si psihoterapeutii in vocatiile sociale.vocational

Si ce-a iesit dupa ce-au completat vreo 50 oameni chestionarul privind valorile-munca?

Ca sa nu plictisesc lumea cu prea multa teorie (si cifre), am grupat valorile pe clustere si am analizat scorurile obtinute de fiecare grup vocational pe 4 clustere valorice: Securitate, Competitie, Organizare si Fluiditate (cu un click pe poza de mai jos se pot vedea si valorile din fiecare cluster in parte).

clustere valoriclustere-scoruri

M-am gandit ca in urma rezultatelor imi va fi mai usor sa lupt impotriva dezamagirii Rodicai, ajutand-o sa-si aleaga mai bine cariera potrivita..

Dar pentru asta imi trebuie o metoda de analiza a ADN-ului ei vocational..

va urma 😉

“Si uite-asa – zise Rodica – viata asta pasagera
M-a rapus de timpuriu, la-nceput de cariera”

26 Jan

Facebook + Dare to be different = love?

ei bine… am s-o spun cum imi vine. Pentru usurinta citirii acestui post, il voi imparti in doua parti – accesati-l voi dupa cum aveti rabdare 😉

– prima parte in care-mi expun of-ul si cercetarea

– a doua parte in care trag concluzii

Ma intereseaza daca pot stabili vreo legatura intre perceptia asupra unui emitator de mesaj in mediul social si “audienta” pe care o genereaza acest individ in mediul sau. Pe urma vedem poate ce genereaza si cum se influenteaza perceptia pe care o au indivizii asupra emitatorului de mesaj.. 😉
Mda…stiti ce urmeaza, nu? Ceva calcule…

Indicatorii folositi pentru analiza sunt pe de o parte de trafic web (numar de accesari pentru un numar de 9 articole din blog din perioada noiembrie 2012- ianuarie 2013), pe de alta parte de analiza lingvistica:

– ratingul pe ceea ce se numeste Zelist, o platforma online ce cuantifica prezenta in social media romaneasca (asta pentru masurarea perceptiei – Facebook, Twitter)

– traficul pe care-l genereaza posturile in motoarele de cautare in cele trei zile care urmeaza publicarii lor pe blog

– usurinta citirii textului (indicator de analiza lexicala Flesch Kincaid Reading Ease): indicator dezvoltat de US Navy pentru analiza textelor din manualele folosite la instruirea militarilor. Variatia acestui scor este intre 0 -100

  • 0-30 inteles bine doar de cei cu studii superioare,
  • 60-70 inteles de elevi cu varsta 13-15,
  • 90-100 inteles bine de elevi cu varsta in jur de 11 ani

– numarul de ani de educatie formala necesari intelegerii textului (Gunning Fog index). Pentru acest index o valoare 8 indica audienta generala, o valoare 12 indica audienta specializata (ziarul New York Times are un index Fog de 11-12, documentatiile tehnice au un index Fog intre 10- 15).stat blog

Asa…acum povestim tabelul de mai sus:

a) cand am scris simplu, povestind pe marginea unor evenimente din cotidian, traficul pe blog a fost maaare si scorul pe Facebook asisderea… (posturile cu titlurile in dreapta tabelului)

b) cand am scris pe teme legate de ceva psihologie, inconstient, statistica and stuff…traficul a fost… ala din poza (posturile cu titlurile in stanga tabelului)

Well, draga Facebook, am o veste trista: nu ma las! Subiectele de la punctul b) de mai sus imi sunt dragi rau de tot, chiar daca nu sunt foarte digerabile.

Ce-ar fi daca ne-am comporta sau am vorbi numai potrivit canoanelor acceptate de “standardul” social? Merge si fara trafic web.. ideile mele imi place si asa 😉

Cum suna asta: Indrazneste sa fii diferit!dare-to-be-different

16 Jan

De vorba cu casa din vis

casa“It is far better take things as they come along with patience and equanimity.”
Carl Gustav Jung-
Memories, dreams, reflections (1963).

Am tot timpul din lume. Am ajuns neasteptat de repede prin traficul lejer, iar stomatologul e la o strada mai incolo. Parchez masina in dreptul unei case, dupa care incep sa ma gandesc daca nu cumva felul in care am pus masina poate bloca vreun locatar. Ma uit mai atent la casa si, treptat, imi dau seama ca e rece si deloc doritoare sa fie locuita.

“.. visez o casa pustie, nemobilata, in care nu am timp sa ma opresc in fuga mea spre nicaieri.” Franturi dintr-o sedinta cu un client imi apar in minte, pe masura ce observ casa din fata mea.

Ore o vrea sa primeasca oaspeti?intrare Ma uit mai atent la intrare si la marchiza darapanata, observand grilajul de la usa si lacatul ruginit.

“Mi-e greu sa gandesc ca aproape de mine ar putea sa fie cineva, nu cred ca as putea vreodata sa las pe cineva in spatiul meu.”

lant

Am tot timpul din lume…curiozitatea ma imboldeste sa ma apropii, sa intreb casa ce face acolo, aiurea in drum, fara un scop anume. Lacatul de la poarta, crengile uscate si lantul ruginit sunt din nou semne ca pe-acolo n-a intrat nimeni de foarte mult timp.

“Uneori ma simt atat de inutil, incat teama ma inconjoara si ma simt atras de moarte, doar sa scap de durerea asta insurportabila”.

Un semn de viata pare a fi cutia postala: pare destul de noua. Si totusi, cineva a lasat o punte spre exterior! Mai stau un pic in fata casei, pe trotuar.. Pe unde s-o intra? N-as vrea sa plec mai departe, stiind ca s-ar putea sa ma intorc cu spatele si casa sa clipeasca pe furis. Haide, da-mi un semn.

Si uite, in stanga mea, se misca prin gradina doi ochi, greu de deosebit prin tufele uscate si fondul maroniu al peretilor.detaliu Un caine bej dormiteaza in dreptul unei tufe. Pot sa-i vad doar ochii negri, restul corpului apare si dispare, fantomatic, in lumina din ce in ce mai putina.

– Tu.. pe unde-ai intrat?

Ma retrag in masina, asteptand sa se mai intample ceva. Am tot timpul din lume, imi place cum povesteste casa asta. Ce poveste de folos imi dai pana plec de-aici? Promit ca te vizitez si saptamana viitoare!

“Am vazut in vis casa pe care mi-o doream: linistita, retrasa. M-am intins pe sezlongul din fata ei si m-am trezit linistit. Gandurile nu-mi mai zboara agitate. Sunt si acum linistit, pot sa citesc.”

Cainele-suflet-al-casei se trezeste si se indreapta spre un colt al gradinii..si vad cum o poarta se misca. N-am observat poarta aceea. Parea ca gardul e continuu pe acea portiune. E-n strada deja? Apoi cainele-fantoma intra din nou in curte si se culca in frunze.poarta

 

poarta-2Azi cainele-suflet-de-casa -pustie m-a invatat sa am rabdare pana se deschide poarta. Poate ca altii stiau de poarta asta, dar.. pentru mine e noua si plina de intelesuri.

 

09 Jan

Traineri

heart“Ion si Janos erau prieteni din copilarie.

Intr-o zi vine Janos acasa si-l vede la poarta pe Ion ascutind de zor la coasa:

– Noroc, Ioane!

Ion..nimic.

– Ioane, da’ce-ai patit de nu-mi raspunzi?

– Ma Janos, voi si cu generalul Basta il omorarati pe Mihai al’ Brav!

– D’apai, Ioane, asta s-a intamplat acum 400 de ani!

– Da, numa’ca eu ieri am aflat!”

Asa si eu: poate ca stia toata lumea ce-am descoperit, numa’ eu am aflat azi..

Am pornit de la nevoia de a gasi o structura de personalitate care sa se “incarce pozitiv” din contacte sociale prilejuite de training… ati ghicit, vreau sa aflu ce face diferenta dintre un trainer fiabil si unul nefiabil.

Adica vreau sa vad dintr-un lot de 30 oameni, pe acei 15 care pot functiona fara revizii capitale, in interactiune cu multi oameni -vii, daca se poate 🙂

Si..iaca o structura de cercetare: testul de orientare vocationala (Holland) ar trebui sa arate la un trainer inclinatii pentru sferele Social –S (cooperant, rabdator, prietenos, empatic, sociabil, cu tact) si Intreprinzator- E (agreabil, aventuros, energic, dominator, optimist, cu incredere in sine, vorbaret).holland test

Mda, dar tocmai i-am anuntat pentru ce-i intreb de sanatate..cum ma asigur ca nu capat raspunsuri false?

Ideal ar fi (Ion din bancul meu gandeste cu coasa-n mana) sa identific nucleele de personalitate care ajuta aceste alegeri vocationale, si nu sa intreb prospectii ce parere au ei despre ce li s-ar potrivi… din moment ce stiu ce comportamente vreau (Social si E- Intreprinzator, cum ziceam), ce test as vrea sa folosesc ca sa aflu potentialul ce “zace” in prospecti?

Iaca-ta-l: testul de personalitati accentuate Schmiescheck..in definitiv, toti marii oameni care au facut istorie au avut ceva “deraiat”… ca doar nu v-ati inchipuit toti normali?!

Zis si facut, formulam doua ipoteze:

I1: cele doua dimensiuni comportamentale cautate pentru un trainer eficient (S&E) sunt “ajutate”de nuclee de personalitate care tin de:

  • – nevoia de a se demonstra, de a fi observat de altii
  • – hipertimia (tonus emotional puternic)

I2: aceste doua dimensiuni comportamentale cautate (S&E) sunt blocate de caracteristici care tin de dezechilibrul emotional (ciclotimie si nestapanire) si nuante preponderent negative ale trairilor emotionale (distimie).

Si…doamnelor si domnilor..pentru iubitorii de cercetare fundamentala in psihologia organizationala… iata matricea de corelatii statistice! Pentru restul (neiubitori de statistica) bulinele rosii arata unde conditiile de corelatie s-au potrivit intre dimensiunile analizate. Adica ce dimensiuni din chestionarul de personalitati accentuate vor alcatui scorurile din clasamentul final si semnul aritmetic pentru ele.riasec

Asadar prin testare psihologica se confirma ipotezele, pe romaneste 🙂
clasament

Suntem psihologi sau nu mai suntem? 🙂

Vedem daca rezista la probele practice…dar asta e alta poveste.

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com