bogdan | Psihologie servicii | Page 14
29 Jul

Kaboom, Base!

..bre, aia care n-ati votat, sa nu-mi mai cititi blogul. M-am enervat. Cititi voi acolo ziare gen ev.zilei si ma lasati in durerea mea.rico

photo

18 Jul

Test drive

Ea (din dreapta) e poreclita “Vaca”, iar el (din stanga) e tac-su!Suzuki Intruder VS800Suzuki Intruder

In randurile care urmeaza voi detalia efectul “furculision” pe care-l poate avea o motocicleta noua asupra celei vechi 🙂

Zilele astea am hotarat ca merita sa-mi administrez o doza de adrenalina. Asa ca am dat curs invitatiei celor de la reprezentanta Suzuki Romania de a testa noul Intruder…Cine m-a pus?! Motorul e un V-twin musclebike ce imprumuta tehnologie de la sora sa sportiva GSX-R1000 -adica arata ca un cruiser, dar se comporta ca o sportiva foarte agresiva.

Motorul arata cum il vedeti, pe autostrada nici n-am simtit cand a atins 140 km/ h. Ca sa ma dau rotund: am vazut privirea mirata a unui sofer de Skoda dupa ce i-am dat flash-uri pe autostrada- motorul are rezerva de putere la 150 km/h… 😉

Suzuki Intruder

Manevrabilitatea, pentru cele 350 kg ale sale e deosebita (centrul de greutate e jos), motorul strecurandu-se cu usurinta prin traficul din Militari si fiind deosebit de stabil pe autostrada.

Nu va mai spun ca efectul pe care-l are sunetul motorului de 1.8 l (?!) asupra pietonilor si soferilor e haios 🙂

Doar pentru cunoscatori, cateva date despre masinarie:

– lungime 2,5 m

– latime 87 cm

– greutate 350 kg

– capacitate rezervor 19 l

– motor V-twin 1780 cm3 ( da fratilor, 1.8 litri!!)

– diametrul unui cilindru de motor e 112 mm (nu cred sa fie cilindri de motor de masina cu patru cilindri mai mari 🙂

– 130 cai-putere

– viteza maxima 240 km/h
Suzuki Intruder
Mai conteaza acum ca am oprit la benzinarie ca sa aiba ce “toca” monstrul? Detalii..
Asa, si dupa ce-am mers o ora cu “dihania” asta, era sa patesc ca-n bancul ala cu Mobra- sa ma dau jos sa vad ce are a mea. Parca pedalele nu mai stateau bine, parca franele nu mai prindeau deloc, ba parca si motocicleta era mai mica 🙂

15 Jul

Centripet

centripetPeople are no longer primarily in opposition, nor can they be said to be interacting, rather they are participating in this pool of common meaning which is capable of constant development and change.

David Bohm (1917 – 1992) -American quantum physicist V-am mai zis ca am idei putine si fixe? Cred ca s-a prins toata lumea pana acum..

Am afirmat ca directia strategica de dezvoltare a fiecaruia ar trebui sa fie una centrata in principal pe cresterea creativitatii. Mi-am propus sa gasesc/ masor beneficiile acestei directii.

Adica: daca sunt mai putin centrat pe algoritm si mai mult pe euristic (DEX: EURÍSTIC, euristici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care serveste la descoperirea unor cunostinte noi. 2. S. f. (Rar) Metoda de studiu si de cercetare bazata pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperi adevarul.), care ar fi beneficiile?

Asa..pentru ca s-au exprimat opinii cum ca statistica nu e buna la nimic, iaca o lasam deoparte.. de data viitoare 🙂 Pentru ca azi ma «jeneaza» o preocupare mentala : vreau sa stiu care sunt acele caracteristici comportamentale ale celor mai buni comunicatori dintr-o echipa.

Si daca-i gasim, ce-i motiveaza de ating aceasta performanta ?

Cu alte cuvinte : spre ce valori sa-mi orientez atentia ca sa fiu recunoscut ca si comunicator de rang superior (preferat) intr-o echipa ? La ce anume sa vibrez emotional : la vederea unui tabel in excel (oare exista asa ceva ?) sau la gandul ca merg sa ma adresez unor oameni pentru a le face o sarcina mai usoara ? Sa-mi aleg oare sa cred in stabilitate si predictibilitatea sau in placerea de a descopri mai tot timpul ceva ascuns dupa linia zilei de maine?

Am folosit trei instrumente pentru a colecta date si a gasi un raspuns: testul DISC, testul de preferinte vocationale (Holland) si metoda sociometrica.

Ca sa nu fie drumul pana la raspuns prea lung, cercetarea pe un numar de 44 colegi mi-a aratat o transformare a profilului de personalitate pentru a le permite mai multa deschidere si inteactiune cu ceilalti (accentuarea profilelor Influent si Statornic), cu reducerea simultana a tendintelor de analiza rationala si centrare pe lucru proceduralizat (analitic – C).

Motivatia lor din spatele acestei manopere de transformare? Ca s-o aflati, aveti de citit partea finala a acestui text 😉

Hai mai intai sa definim metoda prin care ajungem la cei mai buni comunicatori : sociometria. Adica punem fiecarui individ din cele 4 echipe ce compun un departament (44 oameni) urmatoarea intrebare : cu cine preferi sa comunici ? Au in fata lista de colegi din echipa lor, pe care o ordoneaza de la « prefer in primul rand » la « nu prefer deloc ».sociometric Rezultatele prelucrarii listelor arata cam asa : in stanga, cu verde, am pus pe fiecare echipa in parte comunicatorii de rang superior (preferati de majoritatea coechipierilor), iar in dreapta, cu rosu, sunt comunicatorii de rang inferior (respinsi de majoritate). Pentru acei dintre voi care chiar nu inteleg sa se potoleasca odata cu intrebarile despre statistica, am sa le spun ca «taierea» lotului s-a facut la percentila 33 si la percentila 66 (adica in treimi, pentru ceilalti muritori 🙂 Ca sa aflam ce diferentiaza cele doua loturi rezultate, am folosit analiza rezultatelor la testul DISC pentru a masura disc-2tendintele lor pe 4 scale (vezi si poza pentru caracteristicile fiecarei scale) :

o D (dominant) o I (influent) o S (statornic) o C (analitic) Pentru fiecare scala se masoara atat tendinta naturala, cat si tendinta de adaptare la mediul de lucru.

Si iaca rezultatele :

corelatii

;

– Deosebiri intre cele doua loturi de comunicatori apar pe scalele I si S, unde corelatiile sunt negative (-0,69 si respectiv -0,7). Pe celelalte doua scale, D si C nu sunt deosebiri flagrante intre loturi.adaptat

;

;

– Grupa de comunicatori superiori se caracterizeaza prin reducere puternica a tendintei de a se focaliza pe date si analiza, cu accentuarea puternica a interactiunii, a cautarii celorlalti si a nevoii de a fi recunoscut, apreciat (scala Influent)

;

La grupa de comunicatori de rang superior, in comunicare se pune in principal accentul pe interactiune si apoi pe structura rationala a sarcinii, proceduralizarea.

Imi imaginez ca un astfel de stil “vinde” cu usurinta orice manopera necesara actului managerial..shift 😉

In imaginea alaturata e surprinsa tocmai transformarea pe care o opereaza asupra lor cei din lotul de indivizi cotati in pozitii superioare in topul preferintelor de comunicare.

Si acum ceva despre polarizarea scalelor Holland: pe un continuum de la lucruri catre oameni si de la date la idei, gasim 6 tipuri. Literele acestor tipuri compun acronimul RIASEC: (R) realist, (I) investigativ, (A) artistic, (S)social, (E)antreprenorial si (C) conformist.RIASEC polar Descrierea fiecarui tip o gasiti la sfarsitul acestui articol.

Asadar pentru cele doua loturi identificate, care ar fi natura preferintelor care sa explice cele constatate?

Ei bine, motivatia din spatele manoperei de transformare facute de comunicatorii performanti asupra propriului stil de interactiune (verificata cu testul de orientare in cariera) are legatura cu valori din spectrele:

– social (S-orientat spre compania altor persoane, în special pe relatii afiliative, de ajutor, de prietenie) si

– conventional (C-respecte rutina si standardele clare)

Diferenta specifica intre comunicatorii performanti si cei de rang inferior este data pe trei paliere valorice :

– scor mai mare pentru palierul A (artistic) : prefera sa lucreze cu idei creative si de auto-exprimare decat cu rutina si reguli

– scor mai mare pentru palierul E (intreprinzator, antreprenorial) : receptiv, pasionat de aventura, agreabil, ambitios, captivant, autoritar, energic, extravert, impulsiv, optimist, hedonist, popular, sigur pe sine si sociabil.

– scor mai mic pentru palierul R (realist) : prefera, in general, sa lucreze mai mult cu obiectele decat cu persoanele.holland

Cum va spuneam: directia strategica e creativitatea si, pe fond, capacitatea de a interactiona cu altii! Beneficiile sunt un grad mai mare de acceptare si influenta in plan social. Q.E.D !

p.s. pt cei care au ajuns pana aici, tipurile RIASEC:

1. Tipul realist, exteriorizat. (R)

Acestor persoane le place si sunt bune la activitati ce implica putere fizica sau coordonare. Nu sunt insa pasionati de ideea de a fi sociabili.

Tipul R prefera, in general, sa lucreze mai mult cu obiectele decat cu persoanele. Tipul R este descris ca fiind supus, franc, sincer, incapatanat, materialist, modest, natural, normal, perseverent, practic, timid si cumpatat.

2. Tipul investigativ. (I)

Este interesat de concepte si logica. Acestor persoane le place si tind sa fie eficienti pe planul gândirii abstracte. In general, tipul I prefera mai degraba sa exploreze si sa inteleaga lucrurile sau evenimentele decat sa convinga alte persoane sau sa vanda lucruri.

3. Tipul artistic (A)

Tinde sa isi foloseasca imaginatia mult. Acestor persoane le place sa isi exprime sentimentele si ideile. In general, tipul A prefera, mai degraba, sa lucreze cu idei creative si de auto-exprimare decat cu rutina si reguli

4. Tipul social (S)

Este orientat spre compania altor persoane, in special pe relatii afiliative, de ajutor, de prietenie. De obicei, tipul S prefera sa fie inconjurat de oameni, este interesat de modul in care oamenii se inteleg si-i place sa-i ajute pe ceilalti sa isi solutineze problemele.

Tipul S este descris ca fiind convingator, cooperant, prietenos, generos, util, idealist, amabil, rabdator, responsabil, sociabil, comunicativ, intelegator, cu tact, prietenos.

5. Tipul intreprinzator (E)

Este de asemenea orientat spre compania altor oameni, dar mai mult pentru a-i domina sau a-i convinge, decit pentru a-i ajuta. Aceste persoane prefera actiunea si nu gândirea. In general, tipul E prefera, mai degraba, sa convinga sau sa directioneze alte persoane decat sa lucreze pe teme stiintifice sau complicate. Tipul E este descris ca fiind receptiv, pasionat de aventura, agreabil, ambitios, captivant, autoritar, energic, extravert, impulsiv, optimist, hedonist, popular, sigur pe sine si sociabil.

6. Tipul conventional (C)

Prefera regulile si regulamentele, structura si ordinea. De obicei este foarte organizat, dar fara prea multa imaginatie. In general, tipul C prefera sa respecte rutina si standardele clare, sa evite activitati ce nu au directive clare.=

06 Jul

Dupa chipul si asemanarea..

Am curiozitati legate de cuvintele din titlu. Asta n-ar fi nimic, dar nu mi le pot astampara decat cu cifre.
De curand am fost la un assessment centre si mi-am invatat o lectie de la cei evaluati (eu eram evaluator, din fericire): la orice intuitie, adu nitica structura si o sa te simta lumea ca stii ce zici. Desi banuiesc ca nu prea o sa-nteleaga din prima.. 😉 DISCAsa ca iaca cele trei intrebari care m-au bantuit pana azi:
– Structura de personalitate a unui manager influenteaza natura transformarilor personalitatilor coechipierilor sai?
– Care-i structura ce asigura propagarea eventualei transformari de personalitate de la manager la toata echipa sa?
– Ce modificari calitative se pot propaga de la manager la echipa sa?

In mod normal, as raspunde intuitiv..da’ m-am hotarat sa aplic lectia invatata si.. trecem la statistica. Pentru cei care (ca de obicei) o sa-i doara capul citind demonstratia, am scris concluziile la final.
Instrumentul folosit: DISC, cu varianta de masurare a profilului vizibil (numit aici Adaptat) si a profilului natural. Diferenta dintre profilul Adaptat si cel Natural este indicata de Shift (Transformare).
Cate ceva despre DISC in randurile si imaginea de mai jos:disc-2
– masoara preferinta pe doua axe: prima se intinde de la cautarea interactiunii la preferinta pentru date, iar a doua axa se intinde de la predarea controlului pana la asertivitate si dominanta
– din combinarea celor doua axe, ies patru stiluri:
o D (dominant)
o I (influent)
o S (statornic)
o C (analitic)team

Acum ca am explicat ce-i cu paradigma de testare (poate fi oricare alta paradigma, doar sa fim clari cu privire la dimensiunile masurate si, important, sa corespunda cu realitatea perceputa prin interactiune), hai sa cautam in cifre raspunsurile…pentru o mai usoara intelegere, echipa e structurata asa:

– manager

-5 team-lideri si

-specialisti (poza nu stiu daca arata bine, dar vorba lui Toma Caragiu “asa-i in tenis”)

-Intrebari:

a) E vreo asemanare intre profilul natural al managerului si profilul natural al echipei complete (T11)? Adica, fara a tine cont de ce au de facut si de solicitarile fiselor de post, oamenii astia se aseamana cumva intre ei?natural Pai..repede se “vede” ca structura de personalitate a managerului nu are prea multe legaturi cu cea a echipei (manager vs. T11= 0.04)

b) Acum sa vedem: e vreo asemanare intre cum doreste a fi vazut managerul si cum doresc a fi vazuti in mediul de lucru coechipierii sai?
adaptat La capitolul asta incep sa se vada corelatii:

o manager vs. T 11: 0.72, o T5 vs. T11= 0.77 si…
o manager vs. T5= 0.85 (!)

Asa…incepe sa “miroasa” a ceva cauzalitati..

c) Intre structura transformarii operate de manager asupra personalitatii sale pentru a fi functional in mediul de lucru si modificarile operate de coechipierii sai sunt ceva legaturi? shiftIaca:
o manager vs. T11=0,77
o T5 vs. T11= 0,8
o Manager vs. T5= 0,92 (!?)

Acum hai sa citim normal aiurelile de mai sus:
– Structura naturala a personalitatilor celor din echipa completa evaluata (T11) e diversificata, fara corelatii semnificative manager-echipa (corelatie Pearson 0.04)
– Personalitatea “de lucru” se aseamana puternic intre manager si grupa de team-lideri- T5– (corelatie Pearson=0,85), propagarea asemanarii facandu-se mai departe pe canalul de team-lideri catre echipa completa (corelatie Pearson 0,77)
– Transformarea operata de manager asupra personalitatii sale in mediul de lucru se propaga catre grupa de team-lideri (T5) infiorator de puternic (corelatie Pearson 0.92), iar de aici la restul echipei (corelatie Pearson 0.8)
Bun, am vazut pana aici ca se propaga ceva pe canalul de interactiune manager-team-lideri si de aici mai departe la toata echipa. Dar ce se propaga?
Analizand transformarile (Shift) din fiecare palier, iaca si raspunsurile:
Palierul
o Dominant: accentuat, scoruri predominant pozitive, distributie egala fata de medie)
d1

o Influent: scoruri predominant negative, majoritatea distribuite sub medie
i1

o Statornic: distributie egala, cu usoara tendinta spre inhibare (contractia scorurilor sub media echipei)
S
o Analitic (C): accentuat, atat din punct de vedere al amplificarii (scoruri predominant pozitive), cat si din punct de vedere al concentrarii scorurilor peste medie
C Concluzii pentru cazul studiat:
– Structura de personalitate a managerului influenteaza natura transformarilor personalitatilor coechipierilor sai
– transformarea se propaga prin intermediul echipei de team-lideri.
– de la profilul natural de personalitate la profilul adaptat (de lucru) trecerea se face cu inhibarea puternica a vectorilor de extraversie si contact cald, empatic. Trecerea se face totodata cu accentuarea caracteristicilor de dominanta in comportament si un focus suplimentar pe abilitatile de gandire analitica, algoritmica.
Tensiunea cea mai puternica indusa de acest fenomen se citeste la nivelul nevoilor de comunicare interpersonala si de contact empatic.

Acum trebuie sa va spun..echipa analizata aici tocmai e pe cale sa inceapa un training de comunicare cu mine. Muahaha!
Masuram return of investment la 6 luni: ori vanatai la mine, ori volume de poezii scrise de ei ;)=

30 Jun

15000 km- service

service kick-offO data pe an, orice masina serioasa trebuie dusa la mecanic: se schimba filtre si ulei, se verifica computerul, se fac verificari la toate sistemele vitale…apoi iar la drum!

Daca masina asta e o afacere, atunci un update pentru directia pentru urmatorul an ar trebui sa fie sedinta kick off.

Fusai pe-acolo si ma intorsei bucuros: directia strategica se cheama Creativitate.

Mie-mi convine 😉
conference

20 Jun

Antivenin

bees-2..vara, cam pe vremea asta, incepeam sa ma gandesc la vacanta. Stiam ca o sa ies din oras, ca o sa merg la bunica-mea. Si-apoi urmau toate cate distractiile cunoscute: mersul la stana, lucrul la stupii de albine, joaca cu verii mei.

Era o regula clara: pana nu te piscau vreo doua-trei albine, se chema ca n-ai stat la bunica. Prima “administrare” de venin se facea cand umblam neatent prin vreun stup si, toropit de caldura, puneam mana pe o albina mai nervoasa. Sau te fugarea vreuna prin ograda, enervata de faptul ca stupul ei era deschis si nu putea sa se razbune pe stuparul bine protejat care-i strica o zi de munca. Te umflai si era un eveniment care se petrecea frecvent, semn ca inca nu ti-ai terminat ucenicia. Deja la a treia intepatura corpul nu mai raspundea la fel la venin: durea cam la fel, dar reactia era suportabila si umflatura trecea mai repede.

Asa se facea ca dupa o vara intreaga la bunica, toleram bine veninul de albina, iar lucrul la stupi se facea usor, cu satisfactia extractiei aurului lichid.

Dar nu neaparat despre stupi si albine vreau sa va povestesc, ci despre alt tip de venin si alt tip de antivenin: fricile noastre si un mod paradoxal de a le trata -prescrierea chiar a acelor lucruri sau contexte de care ne este frica.

“Experienta angoasei face parte din natura noastra. Nu exista ,,angoasa” la modul general, ci fiecare din noi traieste propriile sale variante de teama. Din acest motiv angoasa are intotdeauna un profil personal, indiferent de aspectele comune ale trairii de angoasa in sine.

Acceptarea si stapanirea angoasei inseamna un pas inalt in dezvoltare, ea ne duce cu un pas mai aproape de maturitate. Dimpotriva, evitarea ei si a confruntarii cu ea ne fac sa stagnam, ne inhiba dezvoltarea ulterioara. Ne face sa ramanem infantili acolo unde nu invingem bariera angoasei.” (Formele fundamentale ale angoasei – Fritz Riemann)

De fiecare data cand parasim caile batute, familiare si luam pieptis drumul neexplorat, apare angoasa. Pentru ca pasul facut sa reuseasca, avem nevoie sa stapanim angoasa corelata lui.

Structura profunda a fiintei noastre psihice e construita pe cativa piloni. Unul din acestia e frica, pilon ce-si va alege de fiecare data obiecte noi la exterior. Face parte din fiinta noastra sa confundam lumea interna cu lumea externa, intr-o proiectie de genul: “nu eu sunt timid, tu te uiti urat”.

Trairea angoasei o atasam de regula unor obiecte externe, in esenta inofensive. Atasarea aceasta de obiecte externe are un mare avantaj: ne creeaza iluzia si modalitatea de a “scapa” de angoasa, evitand, indepartandu-ne de obiectul pe care am casunat.

Lucrul cu fricile, cu angoasele noastre nu inseamna nicidecum intoarcerea spatelui si evitarea, ci asumarea durerii si disconfortului posibile la contactul cu acestea.

Premiul pentru care as face asa ceva?

Maturitatea si creativitatea, si-i deajuns.

13 Jun

Povesti (cuantice) la gura sobei (II)

..nu v-a placut fizica, asa ca ne intoarcem la psihologie.
Ce-ar fi daca, pe parcursul dezvoltarii si formarii sale, structura de baza a personalitatii viitorului adult ar fi supusa actiunii unui camp morfic? Sau, ca sa nu sperii prea multa lume, ce efect au conditiile de valorizare emise (constient sau inconstient) de catre adult asupra emotiilor copilului in formare?
La urma-urmei, cred ca gasim repede ceva studii pe tema asta, dar prefer abordarea retorica (deocamdata.. 😉 ) Ce-ar fi daca, spuneam, pe fondul legaturii emotionale create intre adult si copil, acesta din urma ar fi supus unui proces de modelare? Pai ar fi natural!
Si mai interesant ar fi de vazut cum, in cazul a mai multor frati, structurile lor particulare ar reactiona diferit la “campul morfic” creat de parintele semnificativ emotional. Din start se pare ca excludem aleatoriul si liberul arbitru din dezvoltarea viitorului adult.
Reactiile copilului la mediu nu mai sunt un fenomen independent, ci mai degraba un raspuns modulat de conditii anterioare oricarui stimul: conditiile de valorizare induse de relatia cu parintele.
Redundant in dialogurile cu clientii din terapie apare unul sau altul din parinti. Acel parinte care apare in dialogurile cu clientul pare sa fie nitel mai rigid, mai puternic in a induce structura personalitatii sale. As indrazni sa merg si mai departe si sa presupun ca e mai “eficient” in a-si transmite temerile in orice relatie, chiar si aceea cu un copil.
Treptat, otrava emotionala injectata in relatie de un astfel de parinte (ne referim aici la neancredere, ignorare, agresivitate verbala sau fizica) ataca si modifica naturaletea si fluiditatea celuilalt in relatie cu el.
Inseparabilitatea celor doi din perechea parinte-copil se mentine la distante mari si chiar peste timp (surpiza?) La fel ca si inseparabilitatea particulelor din fizica cuantica, inseparabilitatea emotionala reduce suma infinita de posibilitati de adaptare la doar cateva variante.
Acestea sunt acele corelate cu starea emotionala a parintelui. Cu cat mai sarac acest prim set de atitudini la parinte, cu atat mai putine raspunsurile posibile de adaptare la mediu ale copilului.
Set atitudinal sarac la nivelul parintelui- optiuni putine la viitorul adult..iacata-i gata tulburarea de personalitate! Si astfel codurile de reactie se diminueaza, producand aparitia unui fenomen descris “pattern de reactie si de simtire rigid si pervaziv, care produce dezinsertie sociala”.
Una peste alta, pe calea asta se transmit eficient (trist, dar putem fi extrem de precisi cand este implicat inconstientul, fie in bine, fie in rau) temerile unor intregi generatii.
Peste umarul nostru privesc experienta curenta multe fantome din trecut, si nu toate impacate.
Cum se vindeca? Ca sa reformulez in termenii folositi aici: cum se poate intrerupe inseparabilitatea emotionala?
Am o veste proasta si una buna: manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale (DSM IV) zice ca nu se vindeca. Structura de baza a personalitatii va pastra tot timpul amintirea si senzatia amprentei celui/ celei care a dat forma trairii emotionale. Vestea buna e ca se amelioreaza reactia initiala si pot fi invatate si alte reactii.
As zice ca ar mai fi si alte planuri de interventie, dar…sunt povesti (cuantice) la gura sobei ;)=

12 Jun

Povesti (cuantice) la gura sobei (I)

“You take the blue pill, the story ends, you wake up in your bed and believe whatever you want to believe. You take the red pill, you stay in Wonderland, and I show you how deep the rabbit hole goes.” Morpheus

Intentia mea astazi e sa gandesc in scris, nu neaparat sa fiu corect. Chiar daca exista tentatia sa citez cateva studii coerente si serioase pentru a dovedi corectitudinea unor afirmatii facute, rezist (cu greu, marturisesc), si voi spune doar o poveste.
Poate ca, “aruncand” aici o idee si citita-gandita ea de mai multi, va deveni mai clara pentru mine 😉 Un week-end intreg am petrecut discutand despre tulburari de personalitate, tiparele lor comportamentale si emotionale, felul in care sunt aceste tulburari induse de relatia cu parintii…Si da, in grupul ala descris saptamana trecuta ca fiind lent si intr-o faza incipienta a gandirii- intre timp a mai crescut “dihania”.. 🙂 Definitia tulburarilor de personalitate e mai putin importanta (o gasesc cei mai curiosi aici), insa retinem ca sunt modalitati rigide in care adultul incepe sa-si modeleze comportamentul. Apare astfel un tipar comportamental general, vizibil in toate domeniile de activitate. Acest tipar face ca cel in cauza sa incalce normele si expectantele culturale. Costul se traduce in pierderea legaturilor cu socialul, dificultati de adaptare si ineficienta generalizata.
Care o fi motivul si, cel mai important , care-o fi tratamentul pentru acesti “virusi” ai deciziei si coerentei emotionale? In ceea ce priveste motivul, am sa spun o poveste lunga si intortocheata.
Pentru cei care se grabesc sa citeasca vreo modalitate magica de tratament..nu azi , nu pe blogul asta 😉 Voi folosi o analogie cu un fenomen din fizica cuantica: inseparabilitatea ( quantum entanglement).
Proprietate demonstrata si masurata, inseparabilitatea cuantica este acceptata ca fenomen real inca din 1935. La vremea aceea, Einstein, Podolski si Rosen n-au putut gasi explicatia faptului ca doi fotoni legati in urma unui fenomen fizic, pastreaza o cale de comunicatie invizibila intre ei, pe distante imense. In diada (perechea) de fotoni, ambii isi pastrau maxim de potential de a fi (superpozitie?) pana cand unul dintre ei era observat/ masurat. In acel moment, fotonul masurat isi stabiliza parametrii de stare (colapsarea functiei de unda, asa e “poreclit” fenomenul de catre fizicieni). As face precizarea spooky ca momentul cu pricina era de fapt momentul in care operatorul uman din experiment citea/ constientiza rezultatele masuratorii, da’ nu ne oprim acum la asta.
Ei, surpriza! “Taman” in momentul ala celalalt foton “alegea” parametri de stare corelati cu alegera celui dintai foton. Daca primul avea miscarea de rotatie stabilita in urma observarii ca fiind intr-un sens, se parea ca al doilea foton “afla” cumva despre asta si opta sa aiba opusul miscarii.
Na, toata povestea asta l-a suparat suficient de mult pe Einstein, de-a ajuns sa porecleasca fenomenul “spukhafte Fernwirkung”- “spooky action at a distance”. Adica nu l-a inteles, mai pe romaneste.
Intre noi fie vorba, fenomene sociale observate de observator uman se stie ca nu mai sunt aceleasi..de ce n-o fi fost acceptata asta si in mintea lui Einstein?
Din 1935 incoace au tot fost teorii care sa “explice” fenomenul insepararii cuantice: ba niste posibile variabile ascunse, ba ca-i fals..in tot cazul, informatia de stare a primului foton circula mai repede decat viteza luminii la al doilea foton din diada si-l ajuta pe acesta sa adopte o anumita stare-corelata.
Asa..pana aici am zis de fizica.
Cred ca e un nene pe nume David Bohm la care am gasit exprimarea unei idei cam asa: pe masura ce avansam in cunoasterea fizicii cuantice, ne apropiem mai mult de inconstientul colectiv. Studiind inconstientul colectiv, ne apropiem mai mult de fizica cuantica.
Va urma.

03 Jun

Adelante!

tree“Unfortunately there can be no doubt that man is, on the whole, less good than he imagines himself or wants to be. Everyone carries a shadow, and the less it is embodied in the individual’s conscious life, the blacker and denser it is. If an inferiority is conscious, one always has a chance to correct it. Furthermore, it is constantly in contact with other interests, so that it is continually subjected to modifications. But if it is repressed and isolated from consciousness, it never gets corrected.” Carl Gustav Jung

Am facut un experiment acum ceva timp..

Dar mai intai sa va spun ce-am avut in cap, ca sa intelegem experimentul: ma preocupa de ceva timp legatura (probabila?) intre structura personalitatii unui individ care starteaza un grup (pentru un proiect, o echipa functionala, un grup de training, un grup de terapie etc) si tipul de interactiuni care vor apare in acel grup initiat de el.

Ca si entitate colectiva, grupul se dezvolta si devine din ce in ce mai coerent si mai capabil sa rezolve problemele care-i sunt supuse atentiei.

Daca la inceput avem grupul asemeni unui copil, capabil doar de reprezentari schematice ale mediului, pe parcursul evolutiei sale, grupul poate sa depaseasca capacitatea membrilor in a intelege si rezolva probleme, poate spori resursele acestora. Reprezentarea grupului asupra realitatii se traduce in produsele de creatie: idei, solutii pentru problemele aduse in analiza, concepte creative, suport empatic pentru membrii componenti.

Ne gandim la grup ca la o minte care, ajungand la inteligenta metaforei, creeaza oportunitati de dezvoltare a schemelor mentale aflate in posesia membrilor sai.

De exemplu, structurile anxioase ale membrilor unui grup vor fi ameliorate si transformate in mecanisme mature de reactie pe masura ce in interiorul grupului se ofera structura, intelegere si acceptare pentru manifestari anxioase. Problema apare atunci cand cel care initiaza un astfel de mediu nu poate contine o cantitate mare de incertitudine, fapt datorat configuratiei particulare a personalitatii sale.

De cate ori n-am vazut oare in organizatii echipe tensionte si incapabile de creativitate (proceduri rigide si artificiale sunt impuse, membrii echipei au comportamente reactive si nu proactive in fata schimbarii, timpul de reactie e lung si modificarile comportamentale sunt lente si penibil de dificile)? Si tot de atatea ori cel care conducea o astfel de echipa avea propriile rani emotionale care-i rapeau mobilitatea si placerea de a juca pe valul schimbator al realitatii.

Spatiul de explorare si incercare pe care-l creeaza formatorul unui grup e “platit” si intretinut cu curajul acestuia de a face fata ineditului si ambiguitatii.

Provocarea in atare conditii pentru (sa-i spunem asa) formatorul grupului este sa-si recunoasca si “trateze” in timp util zonele inca neexplorate ale fricilor personale, inainte sa produca reverberatii puternice in grup. Pe cale de consecinta, o structura interna rigida, osificata pentru a rezista unor temeri vechi si neantelese se va propaga intr-o structura de comunicare aparte la nivelul grupului: relatii distante, slab empatice, produsul relatiilor va fi rareori suportul metaforic, in cel mai bun caz se vor schimba sugestii directe intre membrii grupuilui (“de ce nu incerci solutia..? ” “ma gandesc ca trebuia sa-i spui asa”).

Asa am cunoscut eu un grup. Dupa ce mi-am consumat furia rezultata din contactul cu atatea limite in jurul meu, am inteles structura si m-am hotarat sa vad daca-i adevarata.

Am adresat la momentul potrivit o intrebare formatorului si acesta,

2

“neatent”, a coborat pentru o clipa scutul greu al rationalitatii de care se folosea ca sa ramana intr-o singura bucata. Surpriza, dar emotiile care adiau in jurul lui nu l-au spulberat,

ci doar l-au intampinat in liniste. Si nicio catastrofa nu s-a produs!

Doar grupul a avut pentru cateva ore alte modalitati de lucru: metaforice, empatice si pline de suport pentru membrii comp

onenti.

La nivel identitar, grupul avea de la formare o sigla, rareori inteleasa si privita 1de membrii sai. In urma micului experiment facut, in joaca parca, pe podeaua salii unde grupul isi desfasura activitatea, unul din membrii grupului a (re)construit simbolul grafic al grupului. Rezolutia e slaba, ca atunci cand un computer primitiv incerca sa deseneze din pixeli un contur care se dorea curb. E un bun inceput. Poate tarziu, dar revelator pentru cele descrise aici.

Indrazniti!

26 May

Duminica


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/rpsi3328/public_html/blog/wp-content/plugins/photo-galleria/photo-galleria.php on line 397

Am primit un cadou de la un “deviant”:Alex Popiniuc (http://torr3z.deviantart.com). Deseneaza, sculpteaza..si e un miracol pentru mine..e IT-guru 😉

Asa ca m-am sfatuit cu Oggy si am hotarat sa onorez cat se poate cadoul, punandu-l la loc de cinste.

Parerea mea.
oggy-coffee

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com