analize | Psihologie servicii | Page 5
29 May

Fotbal si situational leadership

Marturisesc de la inceput ca nu-mi place fotbalul. S-a intamplat ca am stat cu un prieten de “vorba”, avand intre noi o sticla de feteasca neagra, iar meciul Dinamo-Steaua a fost contextul auditiv in care vinul a fost degustat 🙂 In acest context nu m-am putut opri sa nu observ prestatia impresionanta a tehnicianului Ioan Andone de la sfarsitul Cupei Romaniei.

Chiar daca ne place sau nu, leadership-ul inseamna adaptare la contextul de munca si apoi modificarea acestui context, prin doze “homeopatice” de interventie. Ken Blanchard e unul dintre cei care a studiat si, cumva, influentat, teoria leadershipului, inca din 1970.
Multiplele stiluri de leadership inseamna instrumentar la dispozitia unui manager, instrumentar care aduce flexibilitate, adaptare si stil efectiv de lucru. Angajatii (followers) se pot afla in conditii diferite de pregatire si motivare in fata unei sarcini. A emite doar un singur stil de conducere ca si manager poate insemna uneori chiar demotivarea unora care performeaza bine si sunt tratati la fel ca si incepatorii.
Blanchard evalueaza combinatiile logice ce pot apare din combinarea competentei cu motivatia, intr-o anumita sarcina. Rezulta astfel 4 combinatii ce descriu tot atatea situatii in care un subordonat se poate afla:
–    competenta redusa, motivatie prezenta;
–    competenta redusa, motivatie redusa;
–     competenta ridicata, motivatie slaba (variabila);
–     competenta ridicata si motivatie ridicata.
Trecerea de la stilurile directive, in care liderul stapaneste cadrul de gandire si impune regulile, la stilurile participative, non-directive, in seamna aparitia atitudinii proactive in cultura organizationala.

Ma voi focaliza aici doar pe situatia unui bun profesionist aflat in dificultate motivationala (competenta ridicata, motivatie slaba sau variabila). Este situatia in care stilul managerial ar trebui sa migreze (pentru a se adapta situatiei) spre foarte putina sau deloc atitudine directiva si dezvoltarea relatiei. Mai pe romaneste, comportamentele legate de sarcina (termen-limita, instructiuni specifice, cunostinte, suport tehnic) sunt reduse la minim in aceasta situatie. In schimb, comportamentele legate de relatia manager-subordonat sunt puternic potentate, punandu-se accent pe: feed-back, suport empatic, dialog.
Am scris toate astea pentru ca mi-a placut sa-l observ pe tehnicianul echipei Dinamo, Andone, intr-o astfel de situatie la sfarsitul Cupei Romaniei. Poate ati vazut fotografia asta: la finalul partidei Steaua-Dinamo, tehnicianul Ioan Andone il consola pe mijlocasul Torje.
Pentru a ilustra analiza de leadership, iata datele (analiza meciului a fost realizata de firma olandeza de specialitate ORTEC TSS): Torje a initiat 21 de actiuni ofensive (din totalul de 77) si a dat trei suturi pe poarta, în conditiile în care dinamovistii au expediat în total sapte astfel de lovituri. Si in aparare a initiat zece actiuni defensive, sapte fiind bune si doua foarte bune. El a fost si unul din cei mai importanti furnizori de centrari, sapte la numar, doar Catalin Munteanu fiind mai activ, cu o executie în plus. Evolutia excelenta nu a fost trecuta cu vederea de stelisti, care l-au “luat la ochi” pe Torje si care a sfârsit ca fiind cel mai faultat dinamovist (de cinci ori).
Toate aceste date arata ca fotbalistul Torje a fost intr-o forma de zile mari la meciul cu pricina, iar reactia sa din final arata frustrarea imensa incercata. Reactia lui Andone, tehnicianul care-l antreneaza pe Torje, nu este asadar simpla “mamosenie”, ci o dovada reala de stil coerent al liderului Ioan Andone.

23 May

Incertitudinea (lui Heisenberg)

NecesarVenind deunazi de pe coclauri ( am fost plecat cu Stietot, Dondanel si Limonada..:) am trecut pe langa un tablou si mi-am adus aminte de Niels Bohr si Carl Gustav Jung, asa…dintr-o data. Primul fizician, celalalt psihiatru, ambii nascuti in 1885 si decedati 1962/1961. Indivizii astia au fundamentat principiul complementaritatii. Primul a demonstrat in fizica (spre necazul si invidia lui Einstein) ca lumina are natura duala- cand particula, cand radiatie. Cel de al doilea, in psihologie, a aratat ca miturile arhaice si cultura moderna sunt complementare. De indata ce societatea isi rationalizeaza prea mult procedurile de solidarizare prin coduri si institutii, fortele refulate ale psyche-ului donator de sens sunt antrenate: miscari profunde, anarhice apar in inconstientul transpersonal.

Forta de aderenta la realitate a temperamentelor ciclotimice (extraverte) este contrabalansata de creativitatea temperamentelor schizotimice (introverte)- dar oare care om de pe Pamant are doar temperament introvert sau extravert? Nu suntem oare cu totii un melanj din cele doua?

..logica gandirii industriale din emisfera cerebrala stanga este contrabalansata de logica bucolica, idilica a emisferei drepte..

Ei, ca sa pastrez o saptamana in minte ideea asta: dar daca, in spatele unui banal si evident gard de fier e o suma de ganduri, care mai de care mai pline de poveste?

22 May

Aventurile lui Habarnam

“Tocmai atunci balonul fu cuprins din toatc partile de un fel de fum sau ceata. Pamantul de sub el disparu. De jur imprejur numai niste valuri albe.

— Ce-i asta? incepura sa strige cu totii. De unde a ajuns fumul aici?

— Asta nu-i fum, spuse Stietot. E un nor. Ne-am inaltat pana la nori si acum zburam printr-un nor.

— Ei, asta-i o nascocire de-a ta, fu de parere Habarnam. Norul e ceva ca piftia, ca un piureu de ovaz, pe cand asta nu-i decat un fel de abur.

— Dar tu din ce crezi ca e facut un nor? il intreba Stietot. Norul este facut intr-adevar din abur. Numai privit de departe pare consistent.

Habarnam nu crezu asa ceva si spuse:

— Nu-l ascultati, fratilor. Toate astea sunt scorneli de-ale lui, ca sa credem noi ca stie multe, cand, de fapt, el nu stie nimic. Parca n-am alta treaba decat sa cred ca norul este abur! Norul este un piureu. Ce, parca n-am mancat eu piureu, zau asa!

Curand balonul se ridica mai sus, iesi dintre nori si incepu sa zboare pe deasupra acestora.

Habarnam arunca o privire afara din cos si vazu dedesubt norii care acopereau pamantul.

— Doamne, Dumnezeule, incepu el sa racneasca, cerul e dedesubt! Noi zburam cu picioarele in sus!

— Cum cu picioarele in sus! se mirara toti piticii.

— Ia uitati-va: cerul e sub picioarele noastre, inseamna ca zburam cu picioarele in sus.

— Zburam deasupra norilor, explica Stietot. Ne-am ridicat mai sus decat norii, de aceea ei nu mai sunt deasupra noastra, ci sub noi.

Insa Habarnam nu crezu nici asta. Incremenise pe locul sau si-si apasa din toata puterea, cu amandoua mainile, palaria pe cap. Credea ca palaria poate sa-i cada, de vreme ce sta cu picioarele in sus. Vantul ii gonea repede pe deasupra norilor, dar in curand bagara de seama cu totii ca balonul incepe sa coboare.”

Nikolai Nosov- Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai

17 May

Cultura organizationala – exista?

Hofstede a denumit cultura drept o modalitate de programare colectiva a mintii, modalitate ce distinge membrii unui grup de membrii altui grup.. Aceasta modalitate este cea care de caracteristicile comune de interactiune cu mediul pentru un intreg grup.

Cultura este structurata pe un complex de credinte denumite valori. Pentru ca o astfel de credinta din interiorul sistemului cultural sa reprezinte o valoare, ar trebui sa fie impartasita de toti membrii unui grup si sa le filtreze cumva perceptia asupra mediului inconjurator.

Mi-am propus sa vad in ce masura, in interiorul unei organizatii mature, se poate vorbi despre valori impartasite. Altfel spus, sa vad daca esantioane diferite din colectivul acestei organizatii percep mediul la fel.

Asa ca am cerut evaluarea unui set de 10 valori organizationale de catre doua echipe (valorile sunt cunoscute de cele doua echipe si evidentiate in grafic cu majuscula v urmata de un numar). Aceste echipe sunt din zone geografice diferite si au fost implicate in cercetare la un interval de 6 luni.

Evaluarea valorilor s-a facut pe o scala de la 1 la 10 (1 insemnand ca valoarea respectiva e putin perceputa in mediul echipei, 10 insemnand ca valoarea evaluata astfel este o prezenta puternica in mediul echipei). Niciuna din pozitiile 1-10 nu poate fi ocupata simultan de doua valori diferite ( metoda – denumita ipsativa a fost astfel folosita pentru a elimina posibilele greseli induse de dezirabilitate sau dorinta de a prezenta “corect” situatia si nu real).

In graficul de mai jos sunt ilustrate perceptiile membrilor celor doua echipe, iar coeficientul de corelatie este un ametitor 0.83 (coeficient statistic Pearson care arata identitate in evaluare si perceptie)!

Asta inseamna prezenta coerenta a unui tipar de perceptie in interiorul mintilor indivizilor ce compun cele doua echipe. Adica prezenta culturii a fost confirmata.

Ca si interventie, ramane de vazut ce reprezinta deficientele de perceptie din scorurile inferioare si de implementat programe care sa permita corectia acestei perceptii 😉

p.s. graficul si tabelul ilustreaza distanta fata de maximul dezirabil 10

26 Apr

Pygmalion managerul

..long time, no see.

..creativitatea presupune disciplina. Asta am descoperit dupa ce, cu mare greutate, m-am apucat de scris din nou aici. Mintea imi e in alta parte, dar consider in continuare ca disciplina de a gandi despre psihologie si a cauta ceva nou face diferenta dintre adaptarea stereotipa la ceilalti si solutiile creative, vii. Nu mi-ar fi pe plac un profesionist care are aceeasi explicatie pentru indiferent care problema a mea (era un banc cu medic care, indiferent de boala pacientului, spunea acestuia ca are limbrici 😉

Asa ca…uite-l pe Pygmalion: poetul Ovidiu descrie peripetiile sculptorului cipriot in partea a X-a a cartii sale “Metamorfoze”. Cipriotul o sculpteaza din fildes pe frumoasa Galateea de care se si indragosteste. Apoi invoca ajutorul zeitei Venus si… creatia invie!

Aici voi face loc lui Robert Merton, profesor de sociologie la Columbia University. In lucrarea sa din 1957 intitulata ‘Social Theory and Social Structure‘, Merton afirma ca un fenomen apare cand “o definitie falsa a situatiei produce un comportament nou, care face ca acea definitie falsa sa devina realitate”. Nu de putine ori, prin “magia” unei asteptari puternic programate emotional, realitatea a aparut.

Intr-un experiment clasic pe tema mitului lui Pygmalion (denumit adesea si teoria profetiei ce se auto-implineste), cercetatorii Rosenthal si Lenore Jacobson au lucrat cu elevi de scoala generala. Din 18 clase, a fost ales la intamplare un esantion de 20% si s-a comunicat profesorilor ca acestia sunt copii cu inteligenta peste medie. In consecinta, li s-a explicat profesorilor, ca acesti copii pot dezvolta performante deosebite pe parcursul anului scolar.

Masuratorile au aratat ca lotul experimental a castigat o medie de doua puncte pentru abilitatile verbale, o medie de sapte puncte pentru abilitati de analiza si o medie de patru puncte in coeficientul general de inteligenta. Explicatia a venit naucitor de simplu: profesorii au investit mai multa atentie in copii “semnalati”ca fiind supra-dotati din punct de vedere intelectual.

Masura in care reusim sa proiectam asupra colegului (sa-i zic “follower”ar fi deja leadership, nu?) expectanta de performanta si simpatia noastra pentru acea persoana este masura performantei viitoare. O incruntare a sprincenelor sau o tensionare a vocii este citita repede de subconstientul celuilalt. Un zambet, o atingere pe umar sau o emotie pozitiva impartasita cu privire la ceea ce vine sunt la fel tezaurizate in subconstientul celuilalt. Il pregatim pentru performanta viitoare in masura in care-i transmitem confort emotional si empatie.

Or fi toate astea un vesnic cantec al psihologiei organizationale si al departamentelor de HR… asta nu neaga forta procesarilor subconstiente si a perceptiei subliminale de care este capabila instanta subconstientului…( de vazut Adrian Opre-Inconstientul cognitiv)

Ce-ar fi daca in loc sa afirmam despre persoana X ca nu ne place sa ne intrebam ce anume am “recunoscut” la el din ceea ce vrem sa uitam la propria persoana?

20 Apr

Teluric

Marturisesc ca-s nitel suparat: in ultima vreme am fost intr-un iures de oameni, locuri si comportamente (da, acele manifestari exterioare ale oamenilor prin care ei incearca sa exprime cum au inteles realitatea).
Am lasat in urma gandurile si senzatiile ce le insoteau si am inotat prin concret.
Am descoperit (pentru a cata oara?) ca, in contact cu o miza, creativitatea paleste: nu-ti vine sa experimentezi sau sa te joci cand esti evaluat..sau cand conceptele tale se izbesc de privirea impietrita a unor indivizi pragmatici..
Speranta exista, totusi..pentru ca am simtit ca m-am indepartat de ceva care ma ajuta sa pot admira si intelege lumea interioara a altora.
M-a intrebat deunazi un prieten daca-i soare..i-am raspuns ca n-am observat, fiind ocupat toata ziua. “Te intrebasem despre tine, nu despre exterior..” a venit replica.
Mi-a parut rau ca mintea mea n-a avut rabdare sa se joace un pic printre cuvinte, dar ma voi revansa 🙂

27 Feb

Oamenii-bonsai

Conditions..rabdare si atentie investite in a da directie crengilor. Vointa gradinarului-formator intalneste caracterul arborelui si apare un dialog lent intre creatie si creator. Anticiparea directiei de dezvoltare a copacului o facem folosind fire metalice- transmitem ferm directia in care poate sa creasca o ramura sau trunchiul. Smulgerea frunzelor, tunderea sau taierea ramurilor care nu cresc incotro vrea gradinarul..sunt alte metode.
Ce legatura ar fi cu devenirea noastra?
Identitatea ne-o obtinem “dialogand” cu acele conditii de valorizare din jurul nostru care ne cer sa fim cumva. Libera noastra dezvoltare e un concept iluzoriu, realitatea e a conditiilor potrivit carora trebuie sa fim cumva ca sa fim acceptati dupa aceea. Sa putem fi numiti copiii cuiva, membrii vreunui grup, parti ale unei organizatii si asa mai departe.

Conditions, developmentSa ne lasam modelati ca sa fim acceptati de cei semnificativi emotional de langa noi. Nevoia de acceptare confruntata cu acele conditii externe genereaza torsionari ale conceptului de sine.
Conditiile de valorizare aplicate in stadiile timpurii lasa urme adanci in identitate si logici de relationare pentru mai tarziu. Logici atat de puternice incat genereaza valori individului si alegerea acelor medii in care ele se vor putea manifesta in continuare.Conditions, development
Ce-ar fi daca bonsaiul din noi ar realiza ca sarmele care-i limitau libertatea nu mai exista, ca forma si identitatea s-ar putea alege dupa libera sa vointa?

Probabil ca asta s-ar numi persoana pe deplin functionala, gata sa-si asume creativ destinul.

fully functional personIf there is anything that we wish to change in the child, we should first examine it and see whether it is not something that could better be changed in ourselves. (C.G. Jung 1875 – 1961)

27 Feb

In Wonderland, cu Chessur

Pe scurt, despre doi oameni pe care-i cunosc: pe unul l-am cunoscut intr-o perioada in care facea eforturi sa-si controleze destinul si avalansa de interactiuni (aparent) necontrolate care veneau spre el. Pe celalalt l-am cunoscut cand n-a mai suportat sa lucreze intr-un mediu unde nu se putea dezvolta.

Alaturi de primul am inteles si a inteles in 6 luni ca este un individ extrem de interesant: forta lui vine dintr-o poveste pe care si-o spune in adancul sufletului, poveste care incepe cam asa: “sunt un om de nimic, tu vei incerca sa profiti de slabiciunea mea si ma vei supara”. O forta deosebit de puternica in manipularea relatiilor cu cei din jur, pentru ca acestea sa ajunga in punctul critic. A fost foarte uimit sa constate ca are aceasta putere de a indrepta relatiile cu cei dragi/ apropiati intr-o zona in care asimetria sa fie evidenta. Atat de evidenta, cat sa-i permita sa “constate” pentru a N-a oara un tipar vechi si drag, din copilarie. Oare necesar acest tipar? Sigur nu, in forma lui infantila.

Al doilea despre care povestesc m-a facut azi-dimineata sa inteleg cum incarcaturile cu potential exploziv puse in trecut prin decizii si gesturi minore, pot la un moment-dat, sa arunce in aer un curs al destinului. Pot, altfel spus, sa dea senzatia ca alta alternativa nu avem, ca un curs al destinului vine spre noi cu caracter imperativ.

O privire aruncata pe sub sprancene, o vorba urata spusa cand era bine sa te abtii..emotii descatusate cand nu esti sigur ca ceea ce vezi e real sau e proiectia copilului din tine asupra mediului inconjurator…Te trezesti apoi ca nu mai ai loc de dat inapoi. Nu mai poti lucra in acelasi birou sau departament…si se “confirma” destinul, folosim diateza pasiva: “uite ce mi s-a intamplat”.

Oare s-a intamplat actiunea in afara vointei tale sau doar in afara constiintei tale?

Naratiunile pe care ni le spunem despre ceea ce -i in jurul nostru au incarcatura duala: legatura cu mediul in care ne-am format si am fost formati..sau amprenta unica a caracterului nostru liber si creativ. Dam curs povestilor pline de teama ale trecutului..ajungem sa constatam ca nu suntem acceptati “ca de obicei” si ca “trebuie” sa fim cumva, numai ca noi nu.

Sau lasam povestile trecutului sa curga pe langa noi si, zambind, descoperim comorile prezentului.

Primul om despre care am povestit, scrie povesti acum, cu tot umorul si energia pe care le-a (re)descoperit la el. Cel de al doilea, inca mai viseaza.

‘I’m sure MINE only works one way,’ Alice remarked. ‘I can’t remember things before they happen.’
‘It’s a poor sort of memory that only works backwards,’ the Queen remarked.

Alice in Woderland


23 Feb

Hacked

..egiptenii s-au agitat mult zilele astea, iar eu am aflat ca-s hackeri buni…
egy spider
new-2
Site-ul pe butuci 🙁
Revenim.

16 Feb

Cristofor Columb in afaceri…cum ar fi?

Mi-am pus problema care ar fi fost profilul personalitatii lui Cristofor Columb, descoperitorul Americii. In jurul meu aud despre schimbare de strategii, de inlocuire de oameni in pozitii –cheie ale organizatiilor…despre resurse si felul in care acestea sunt accesate. O fi de ajutor, o fi un risc un astfel de profil pentru sanatatea unei organizatii?
Voi prezenta cateva date despre Columb si apoi descrierea unui profil de personalitate.

Va propun si un experiment: profilul pe care-l voi descrie il vom numi X. In ainte sa-i cititi descrierea, completati scurtul formular de vot de mai jos, si vedem daca ajungem impreuna la aceeasi concluzie.

Date biografice

Am aflat despre Cristofor Columb ca, studiind hartile florentinului Paolo Toscanelli, a ajuns la concluzia ca pamântul este cu 25% mai mic decât se credea pâna atunci. Pornind de la aceasta premiza, Columb credea ca se poate ajunge in Asia mai repede, navigând spre vest. In anul 1484, si-a prezentat ideile lui Joao al II-lea, regele Portugaliei, cerând finantare pentru o calatorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsa de catre o comisie regala maritima.
Putin timp dupa aceasta, Columb s-a mutat in Spania unde planurile sale au câstigat suportul unor persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audienta in 1486 la Isabella I, regina Castiliei. In Spania, ca si in Portugalia, comisia regala i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat insa sa-si urmeze drumul spre viziune si sa caute ajutor. In sfârsit, in aprilie 1492 insistenta sa a fost recompensata: Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, si regina Isabella au fost de acord sa sponsorizeze expeditia.
In 12 oct 1492 doua lumi necunoscute una alteia s-au intalnit pentru prima data pe o mica insula din Marea Caraibelor. In timpul unei calatorii pentru Spania, in cautarea unei rute maritime directe intre Europa si Asia, Columb descopera din intamplare un nou continent. Totusi, in patru calatorii diferite in Caraibe, intre 1492 si 1504, Cristofor Columb a ramas ferm convins ca a gasit insulele mentionate de Marco Polo in calatoria lui de-a lungul tarmului, in China, de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Pentru Cristofor Columb a fost doar o chestiune de timp gasirea unei „punti”  intre insulele din Caraibe si legendarele orase ale Asiei.

Strategiile de relationare l-au dus de multe ori pe marginea prapastiei, pierzand avantajul oferit de carisma atunci cand, pe termen lung, comportamentele sale il dadeau de gol…A pierdut de multe ori oamenii din jurul sau si sprijinul acestora, manipulandu-i.
Iata cateva exemple de astfel de situatii:
–    tinea doua jurnale, unul accesibil marinarilor, celalalt secret: in jurnalul secret nota distantele reale care erau parcurse de nava, in cel public nota distante mai mici, pentru a nu speria echipajul cu distantele imense parcurse – departarea de casa.
–    Amenintat cu revolta marinarilor, cere inca trei zile de de navigare si ajung la tarm inainte de sfarsitul zilei a treia. Inainte de prima debarcare, Columb a promis un salariu anual primului care vede pamant. Rodrigo de Triana a fost primul care a vazut Noua Lume, dar Columb l-a lipsit de recompensa promisa, spunand ca a vazut lumina cu o seara inainte.
–    In calatoria a parta a esuat in Jamaica (descoperita in a doua calatorie). Columb a ramas blocat acolo un an, timp in care schimburile cu bastinasii au incetat la un moment dat. Pentru a-i forta sa reia schimburile, Columb i-a amenintat ca le ia lumina lunii (stia ca in 29 februarie 1504 va fi o eclipsa de luna).
[fppp_display_poll]
Descrierea comportamentala a profilului X

X sunt inventatori, inovatori, exploratori, antreprenori, si vizionari. X sunt mereu in cautarea de noi orizonturi, incercand sa impinga marginile realitatii cat mai in profunzime, sa faca ceea ce alti oameni au spus ca nu e posibil. Ceea ce au nu e de ajuns. X au o viziune a ceea ce ar putea sa fie si o motivatie puternica in transformarea viziunii in realitate.
X dovedesc o abilitate neobisnuita de a improviza si un talent aparte in a rezolva situatiile practice.
X pot fi parteneri de conversatie fascinanti si pot urmari verbalizari complexe ale altora. Se pot angaja in tactici complicate de argumentare, cu scopul in a dezorienta si manipula interlocurorul (uneori aceste tactici pot viza chiar persoanele apropiate sau dragi). Se bazeaza pe ingeniozitate si inovatie in rezolvarea problemelor, fiind antreprenori innascuti. Uneori inovatia poate inlocui chiar un plan detaliat facut in avans. Un plan general este tot ce au nevoie pentru a se simti confortabili cu declansarea actiunii, bazandu-se  foarte mult pe capacitatea lor de a inova. Exista astfel riscul de a desconsidera necesitatea masurilor preparatorii.
Valorizeaza progresul si schimbarea, ambele in viata personala si in lumea din jur. Ideea unei vieti statice, neschimbate este terifianta pentru X. Sunt in cautare continua de experiente noi, noi idei si noi achizitii. Daca alte tipologii s-ar putea ingrijora ca lumea se schimba prea repede, X ar putea fi frustrati de faptul ca lumea nu se schimba suficient de repede-  in directia dorita de ei.
Au tendinta de a intelege rational, empiric lumea, cu un puternic interes fata de stiinta si tehnologie. Construiesc sisteme abstracte si chiar isi propun sa le aduca la viata, sa le vada functionand. Le lipseste o abordare detaliata si planificata, dar pot avea izbucniri de inspiratie urmate de perioade de activitate foarte intensa.
Interactioneaza foarte bine cu altii, cauta apropierea celor interesanti pentru ei. Cand sunt in forma maxima, vad lumea plina de posibilitati nelimitate, orizonturi libere. Totodata, foarte usor pot renunta la relatii personale pentru o destinatie noua. In noua locatie isi vor gasi cu siguranta alte relatii.
Isi asuma riscul extrem de usor, fara a cauta sa devina experti in domeniul in care hobby-ul lor se desfasoara. Focusul este in principal pe diversificarea senzatiilor pe care un hobby le aduce, nu pe cunoasterea in profunzime a respectivei realitati.
Au un respect redus fata de reguli care sunt de bun-simt. Acele reguli care inhiba capacitatea de a face lucrurile sa fie tangibile, implinite vor fi schimbate, adaptate sau chiar ignorate.

Ramane de vazut incotro calibrati voi profilul lui Columb, folosind datele biografice…vedem daca “nimerim” legatura intre profilul X si evaluarile voastre 😉

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com