analize | Psihologie servicii | Page 7
28 Nov

Brand yourself – elemente de psihodiagnostic

Am facut o afirmatie saptamana trecuta: startul intr-un proces de auto-dezvoltare si promovare a propriei imagini in contact cu ceilalti se face doar pornind de la un set de reguli de evaluare a realitatii, set care este intern fiintei noastre.

Imi propun in acest post sa detaliez conceptul de auto-actualizare si sa evaluam impreuna ceea ce arata cifrele despre demersul de self-branding al unora dintre clientii mei. Pentru asta am selectat un lot de 44 oameni din diferite industrii, care au completat la intervale de timp cuprinse intre 180 si 260 zile (zile scurse intre prima aplicare a testului si cea de a doua aplicare a aceluiasi test) un test de personalitate din categoria BIG-FIVE (dimensiunile evaluate in tabelul de mai jos). Cu o parte din ei (27) am desfasurat programe de consiliere psihologica, cu cealalta parte (17) training si prezentarea rezultatelor la teste. Mediile aritmetice ilustrate aici pentru lotul de studiu si pentru lotul martor s-au realizat pentru diferentele numerice dintre scorurile la primul test si scorurile la al doilea test.

Pentru validarea conceptului de auto-actualizare, voi folosi lucrarile psihoterapeutului american Carl Rogers, care afirma ca tendinta la actualizare este vulnerabila la conditiile de mediu (Rogers, 1980; Rogers & Sanford, 1984). Acolo unde afirmatiile psihoterapeutului au legatura cu ceea ce voi prezenta in cifre, voi sublinia propozitiile in text.

In circumstante nefavorabile pentru organism, tendinta la actualizare poate fi afectata in asa fel incat organismul poate fi distorsionat, desi tendinta la actualizare continua sa ramana atat de constructiva cat este ingaduit de circumstante. Intr-o sugestiva metafora Rogers, in 1980 spunea: „ desi conditiile sunt nefavorabile cresterii, cartofii dintr-un beci vor inmuguri, iar mladitele vor creste spre firicelul de lumina care patrunde prin fereastra. Desi nu vor deveni niciodata plante adulte, aceste mladite palide sunt expresia tendintei la actualizare, tendinta de a-si indeplini potentialul. Viata nu abandoneaza lupta nici in cele mai neprielnice conditii”.

Tendinta la actualizare impinge spre socializare (Rogers, 1982). Fiintele umane au o natura sociala, drept urmare directia de baza a tendintei la actualizare la oameni este in sensul unui comportament social constructiv. Cu cat conditiile de mediu sunt mai bune, cu atat este mai puternica expresia caracteristicilor directionale, deci la oameni, capacitata de a fi empatici, de a se afilia, de a se exprima verbal, concretizate intr-un comportament social constructiv este cu atat mai dezvoltata cu cat au fost mai prielnice conditiile de dezvoltare.

“Inainte de toate, persoana se indreapta catre a fi autonoma… devine responsabila pentru sine… libertatea de a fi tu insuti este o libertate inspaimantatoare si subiectul se indreapta catre ea cu precautie, frica si neincredere; actualizarea self-ului nu este o crestere naturala, ci mai de graba o lupta personala pentru autenticitate”.

Dezvoltarea self-ului si a self-concept-ului reprezinta un subsistem al tendintei generale la actualizare.

O persoana complet integrata prezinta o mai mare deschidere spre experienta, o crestere a increderii in organismul sau, ceea ce determina cresterea libertatii psihologice a individului. Libertatea psihologica este un proces de crestere, dezvoltare si realizare. Terapeutul nu incearca sa determine nimic in mod fortat (directiv), ci sa se limiteze la o intelegere linistita a modificarilor interioare ale clientului si la o stimulare a explorarii self-ului clientului, rezistand impulsului de schimbare imediata.

Rogers, 1942 scria: „Terapia nu este o chestiune de a face ceva pentru individ sau de a-i induce ideea de a face ceva pentru el. Este o chestiune de eliberare a individului pentru o crestere normala si dezvoltare”

Mai jos voi prezenta grila pe care testul de personalitate folosit de mine evalueaza urmatoarele dimensiuni generale ale personalitatii: dezechilibru emotional – N, extraversie – E, deschidere la experienta si emotii – O, agreabilitate si capacitatea de a sustine si proiecta scopuri – C (si cate 6 sub-grile pe fiecare din aceste dimensiuni de personalitate).

Mai jos sunt mediile aritmetice pentru cele doua loturi, medii realizate pentru diferentele de la testul I la testul al II-lea (adica am facut diferentele dintre scorurile pentru fiecare sub-grila, pentru fiecare individ).

Rezultatele arata ca lotul de studiu (clientii cu care am lucrat intre 180 si 260 zile) au avut recul puternic pe scalele de dezechilibru emotional (scorurile N). Recul s-a inregistrat si la lotul-martor, dar pe mai putine scale si de o amplitudine mai mica.

Afirmatia de mai sus, in care psihoterapeutul Carl Rogers spunea ca tendinta la actualizare impinge la socializare este dovedita de amplificarea generala a scorurilor din scalele de extraversie, in special scalele de caldura-entuziasm (E1) si cea de activism (E4).

Afirmatia potrivit careia tendinta la actualizare produce o mai mare deschidere spre experienta si empatie este deplin dovedita de scorurile O3 si O5 si O6 (empatie, deschidere la idei si valori), scoruri care arata permeabilitate mare la moduri divergente de a vedea-imagina lumea.

Scorurile din grila de agreabilitate A dovedesc logici sociale de tip cooperare-deschidere mai pronuntate decat la lotul-martor.

As observa ca functia de a seta obiective si de a le urmari este consolidata la lotul de studiu, dovada fiind scorurile mai mair in scala de constiinciozitate C. Mai mult, pentru ca tema discutiei este self-branding-ul, as observa scalele de auto-evaluare de competenta (ce crede subiectul de spre eficeinta lui profesionala) si C4 (dorinta de realizare- gradul de investire a energiei in evolutie personala, in strategii de transformare). Maturitatea decizionala (scalele N5- impulsivitate) si C6 (deliberare, analiza amanuntita inaintea deciziei) s-a accentuat la lotul-studiu.

Iata scorurile in ordinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-studiu:

Iata scorurile in rdinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-martor:

In final, voi face o afirmatie inginereasca: tendinta la auto-actualizare si construire a unei imagini de sine puternice (denumita aici Self Brand) exista, se manifesta vizibil pe intervale de timp de minim 180-260 zile si se poate masura 😉

23 Nov

Brand yourself

brand yourself..de unde as incepe daca as vrea ca propria-mi persoana sa fie mai vizibila si sa am o voce mai puternica intre ceilalti?

De la identitatea personala…sau de la brand-ul personal. Constatam similaritati intre oameni, constatam ca pot fi incadrati in tipologii si totusi, cand abordam descriptiv, detaliat un individ, ajungem la concluzia ca e greu sa-l confunzi cu un altul. Ceva il diferentiaza, ceva e numai al lui si-i da unicitate.

Conditii externe sau interne fac din aceasta modalitate unica si individuala un complex adaptativ, fluid.

Ca niste valuri care, in contact

cu tarmul, pierd usor din energie. Pastreaza ceva din ceea ce au fost si imprumuta din forma tarmului pe care ajung.

Si totusi..cum ajungem la a vorbi mai puternic despre noi?

Constientizand pentru inceput ca avem in noi resurse vaste pentru a ne dezvolta. Potentialul si individualitatea noastra nu sunt cantitati fixe, putandu-se transforma, daca vrem.

Acolo unde dezvoltarea este distorsionata sau blocata, se poate prezuma ca nevoia de baza a individului privind acceptarea a fost anulata/ modificata de o relatie. Lipsa auto-acceptarii duce la crearea unui concept de sine si a unui comportament aferent ce au ca obiective autoprotectia.

Cu alte cuvinte, ceva ne poate face sa avem o imagine de sine perturbata, imagine din care lipseste ingredientul increderii. Acest ceva este, de regula, o relatie cu un mediu sau o persoana in care am fost “educati” ca NU SUNTEM IN REGULA.

brand yourself

Cum ar fi daca am incepe sa ne gandim ca instanta dupa care evaluam corectitudinea sau incorectitudinea unor decizii nu e externa, ci e interna? Cum ar fi daca am renunta un pic macar la reguli externe fiintei noastre si am evalua strict dupa ce simtim? De gandit: ce-i aia si cum simte idealul de individ “fully functioning“?

12 Nov

Ideal vs obiectiv

Zilele trecute ma gandeam care ar fi diferenta dintre un ideal (model mintal de tip anticipativ cu ajutorul caruia proiectam in viitor anumite finalitati=scopuri sau obiective) si un obiectiv (finalitate masurabila a conduitei). Ma mai gandeam eu ca intre dorinta si scop se interpune natural un interval de timp.
Apoi mi-a explicat motanul Oggy asa: “idealul iti da reflexe de vanator, dar e intangibil. Obiectivul il mananci”.
Lectia data de motanul meu, mai jos:

08 Nov

Personalitate modala-vectorii conduitei

Formulele reductive prin care individualitatea se exprima la nivel social sunt alese in cursul civilizarii noastre. Conduita reprezinta insumarea de practici prin care individul se dovedeste integrat unei comunitati, unei ordini suprasegmentate. Adica, fiecare din noi alege ce sa semnifice in contact cu stimulii inconjuratori: exercitam benevol un autocontrol asupra emotionalitatii noastre, pentru a pastra atributul zoon politikon. Prin faptul ca alegem sa reactionam emotional la fel ca cei de langa noi, aducem imaginarul in real si in conduita. Ne asemanam cu cei de langa noi si suntem previzibili, asa cum si ei sunt pentru noi.

Hai sa ne uitam la o paradigma generala prin care, in orientarea vocationala (demersul profesionist prin care

individul isi dezvolta resurse personale cu scopul de a-si stabili, implementa si ajusta planurile de viata, atat pe termen scurt cat si pe termen lung -Nilsson & Akerblom, 1999)se stabilesc vectorii mari de interese individuale.

Aceasta paradigma este cea a lui Holland si e definita de plasarea antagonica a unor dimensiuni de tip: date vs idei, lucruri vs oameni. Combinatiile dintre cele 4 dimensiuni la nivel individual dau implicarea profesionala in domenii saturate in sarcini de tip: servicii sociale, arte, stiinta si tehnologie, tehnica, operatiuni comerciale, vanzari si administrare. Modelul se numeste generic RIASEC

(schema alaturata). Modelul Holland permite ca cei talentati intr-un anumit domeniu sa fie mai usor orientati spre domeniul in care sa-si atinga maximul de performanta…si sa lucreze alaturi de indivizi asemanatori (pasionati de aceleasi tipuri de interactiuni 🙂

Un exemplu si mai general: un tip, pe nume P.R. Hofstatter a utilizat tehnica diferentiatorului semantic pentru a studia comparativ haloul afectiv sau conotatia unor termeni, printre altele, notiunea de “singuratate” (“lonesomeness”). El a propus unui lot de studenti americani si unui lot de studenti germani evaluarea acestei notiuni pe o scala cu 24 de polaritati. S-a retinut profilul modal la cele doua loturi, adica adjectivele cu frecventa maxima.
Constatarea: notiunea de singuratate este corelata – in cadrul lotului american – indeosebi cu asociatii negative: slab, pustiu, marunt, bolnav, trist, urat, invechit, las, superficial. In mediul german, marcat de o bogata traditie filosofica, aceeasi notiune se bucura de un halou mult mai pozitiv. “Spre deosebire de german – arata autorul – americanul solitar are un simtamant cu totul neplacut. Cu alte cuvinte, el suporta aceasta stare mult mai greu decat germanul; nu e de presupus ca ar cauta-o de buna voie”. In limba germana, conotatii mai apropiate de cuvantul american “lonesomeness” prezinta, de pilda, teama, plictisul, oboseala.

Mini-experimentul de saptamana trecuta era legat de perceptia asupra unei imagini si s-a finalizat asa:imaginea reprezinta ceva primitor, cald si intim (primele trei ordine de marime la frecvente).

Si, va veti intreba, ce-i cu asta?

Pai..am aflat ca cititorii acestui blog (sau cel putin cei care au votat in sondajul de saptamana trecuta) impartasesc valori precum: caldura interpersonala, spirit gregar, preferinta pentru o conduita agreabila.

Ma va contrazice, probabil, esantionul care a votat atributele imaginii din categoria “rece, singuratic, pustiu” 😉

.

31 Oct

Personalitate modala

Intr-o colectie de date, valoarea cu frecventa maxima este numita, in statistica, mod. Se vorbeste de reactie sau atitudine modala in sens de trasatura de mare raspandire intr-o colectivitate. Prin extensiune, se vorbeste de personalitate modala in sens de structura sau varianta de personalitate, surprinsa intr-un portret colectiv, care selecteaza trasaturi psihice cu frecventele cele mai ridicate fata de complementarele lor intr-o colectivitate data. Informatia bruta este recoltata prin mijloace de evaluare si cadre de clasificare (tipologii) validate in psihologie. Se intelege prin frecventa maxima nu neaparat 100%, ci frecvente situate deasupra unui prag empiric fixat in functie de ansamblul de date.

Acum hai sa vedem cum influenteaza personalitatea modala perceptia realitatii…dar mai intai facem un experiment in doi pasi:

pasul I: votam cuvinte (se pot selecta mai multe) care ni se par noua ca rezoneaza bine cu imaginea de mai jos

pasul al II-lea: facem descrierea personalitatii modale a respondentilor

Pentru personajul pozitiv pe care ti l-ai amintit, care trairi ti se potrivesc acum?

View Results

Loading ... Loading ...

21 Oct

Creativitate de voie, de nevoie…


… cel mai bine poti studia un sistem atunci cand elemente ale acestuia nu functioneaza cum trebuie 🙂

Asa si cu creierul: primii care au descoperit functiunile emisferelor, nucleilor si ariilor corticale au fost neurologii si neurochirurgii, cei care trateaza leziunile la nivelul SNC. Orice dezactivare prin traumatism au unei portiuni a creierului nostru aduce disfunctii specifice acelei zone.
O metoda de investigare neintruziva este observarea cu ajutorul rezonantei magnetice a fluxurilor de sange in creier.Consumurile de oxigen si substante nutritive se accentueaza in zonele implicate in “munca” substantei cenusii.
O tulburare particulara a comportamentului uman atrage atentia: disfunctiile scris-cititului- dislexia. Asa cum am vazut, dislexicii sunt persoane cu coeficient de inteligenta mediu si peste medie, cu abordari originale ale problemelor, dar complet incapabili sa lege cu sens intre ei stimuli cu durata de cateva milisecunde (adica parcurgerea unui sir de litere si identificarea cuvantului).
Cercetatorii de la Universitatea Yale (The Yale Center For Dyslexia&Creativity) au folosit imageria cerebrala prin rezonanta magnetica functionala- fRMI)  pentru a compara raspunsul creierelor unor dislexici cu raspunsul creierelor unor indivizi normali, in cazul unor probe de scris-citit.
Tiparele de activitate nervoasa in cazul celor doua categorii au fost diferite, aparand clara semnatura dislexiei. Creierele cititorilor normali s-au activat in emisfera stanga (reginea temporo-parietala), in timp ce creierele celor cu dislexie au ramas inactive in zona temporo-parietala (aria Broca, a intelegerii limbajului scris). In schimb, creierele dislexicilor s-au activat in alte regiuni, acest fapt aratand efortul creierului de a compensa incapacitatea bazala (fenomen denumit neuroplasticitate). In relationarea literelor in forme cu sens (cuvinte) este implicata predominant emisfera stanga, iar orice “defectiune” a acesteia duce la fenomene conexe dislexiei.
Ba mai mult, creierele dislexicilor mai in varsta, au aratat ca sunt mult mai adaptate pentru aceasta sarcina a scris-cititului decat creierele dislexicilor tineri, tiparul de reactie aratand o adaptare mult mai coerenta la sarcina(chiar daca net diferita de reactia creierelor normale).
La dislexicii tineri sau neantrenati in programe speciale pentru adaptare la sarcinile de tip scris-citit, creierul raspunde in special cu o portiune care se ocupa de memoria vizuala (regiunea temporo-occipitala, partea din spate a creierului), nicidecum cu regiunea specifica – aria Broca.
Uitandu-ne putin la imaginea de mai jos, in care functiile creierului sunt grupate pentru cele doua emisfere…”scoatem” emisfera stanga si..obtinem aptitudini muzicale sau gandire video-spatiala excelenta. Mai obtinem tendinte anti-normative, usoara provocare a regulilor general-acceptate si amnezia experientei anterioare, poate graba si impulsivitate mai mare in decizie.

Care ar fi rezultatele comportamentale ale activarii metabolice a emisferei drepte? S-ar inregistra vreo caracteristica dominanta a comportamentului unui astfel de individ? Care ar fi specificul activitatii lui, cat de original sau conservator ar fi?

El e Mark Walker, un constructor australian despre care se stie ca e dislexic, ca toate schemele mecanice si planuri le construieste singur. Nu a avut niciodata serviciu, face motociclete de cand se stie. Nu citeste, nu a facut facultate. Atunci cand are nevoie neaparat sa citesca manuale, i le citeste cineva. Motocicletele construite de acest geniu al mecanicii sunt unicate, adevarati monstri ai competitiilor moto australiene. Motocicleta din imagine este denumita Big Ned, dupa un erou australian numit Ned Kelly (a infruntat in anul 1880 politia din colonia australiana Victoria. Ned Kelly purta o armura care a inspirat motocicleta ciudata a lui Mark Walker). Creatiile lui Mark Wlker si “adictia” la originalitate cred ca-s suficiente dovezi ca atunci cand emisfera dreapta n-are incotro (cea stanga nu-si face treaba, fiind blocata ca vrem sau ca asa ne-am nascut), aduce ruperea de solutiile conservatoare, originalitate si slaba supunere la norme..

..cam asta ar fi Sindromul Ronin 😉

10 Oct

Ronin syndrome IV-elemente de psihodiagnostic

Nitica teorie nu strica niciodata: hai sa traducem ceea ce pana acum am denumit plastic “Sindromul Ronin” ca fiind un principiu al comportamentului euristic performant.

Principiul al II-lea al termodinamicii postuleaza ca sistemele izolate evolueaza in sensul cresterii entropiei. Si atunci de unde paradoxala capacitate a organismelor de a-si creste si mentine ordinea intr-un univers supus degradarii?

Explicatia fizica a autoorganizarii sistemelor a devenit posibila odata ce s-a constatat ca entropia unui sistem deschis depinde atat de entropia produsa in procesele interioare, cat si de variatia entropiei datorata schimbului cu mediul. In consecinta, autoorganizarea si evolutia spre ordine sunt posibile in sistemele deschise care schimba energie si substanta cu mediul. Cu cat un sistem deschis este mai complex, cu atat numarul de procese ireversibile care se produc in interiorul lui este mai mare si, in consecinta, productia de entropie este mai mare. Pentru a-si mentine ordinea, sistemul evacueaza entropia in mediu.

In interiorul unui sistem psihic individual vom evalua mai tarziu aceasta propozitie. Haideti sa vedem un sistem complex de tip echipa cum se supune acestui principiu al comportamentului euristic performant.

Pentru o astfel de echipa se face propunerea unui program de dezvoltare personala (tehnici de consiliere psihologica si coaching), lasand alegerea participarii sau neparticiparii la program libera. Se selecteaza natural astfel 30% din totalul echipei, care participa la program. Debutul si finalul programului sunt marcate de masuratori privind factori de personalitate, focusul principal fiind pe dimensiunea Openess (deschidere fata de nou si gandire divergenta, creativitate).

Iata datele: Inainte de debutul programului, lotul de studiu (30% din membrii echipei) se caracteriza printr-un usor avans fata de lotul martor (70% din membrii echipei, neimplicati in programul de dezvoltare). Este evident ecartul in deschiderea mai mare fata de actiuni noi la lotul de studiu.

Dupa terminarea programului, lotul de studiu se distanteaza de lotul martor: se accentueaza deschiderea

la fantezie, deschiderea fata de sentimente (empatie) deschiderea fata de idei si valori. Deschiderea la moduri noi de a face lucrurile s-a atenuat ca si diferenta intre lotul de studiu si lotul martor.

La capitolul achizitii, lotul de studiu fata de lotul martor sta asa: s-a accentuat fantezia, empatia, blandetea sinceritatea si asertivitatea lotului de studiu. Au scazut semnificativ consumurile cauzate de tendinte nevrotice (a se vedea scorurile din scalele N- nevrotism).

Concluzii: pe fondul unei mai mari curiozitati si disponibilitati la nou, lotul de studiu s-a implicat activ intr-o activitate cu grad mare de inedit si necunoscut. Rezultatele implicarii si dezvoltarii constau in cresterea indicatorilor de inteligenta emotionala si inteligenta sociala, precum si in diminuarea tendintelor dezadaptative (cresterea calitatii mecanismelor de adaptare).

Entropia initiala a mini-sistemului format din 30% din membrii unei echipe a generat schimburi mai intense cu mediul, ducand la cresterea adaptabilitatii acestui sistem si la schimbarea parametrilor de stare pentru acest mini-sistem (au avansat in organigrama! 😉

03 Oct

Ronin syndrome III

..in ultima vreme m-am tot gandit.. am baut cafea si m-am gandit. M-am gandit ca daca ne luam in serios, se duce-n colo creativitatea si ne coplesesc necazurile.

Pe urma m-am pus pe facut mancare si iar am gandit: paste cu fructe de mare, rosii, ciperci si branza camembert. Punem crevetii si midiile la fiert in niste apa cu sare si condimente. Cand astea sunt gata, punem repede in apa clocotita niste rosii mici- ca le scoatem mai usor coaja. Ciupercile taiate si rosiile vor sta impreuna intr-o tigaie, in nitel ulei de masline si un pic de apa ramasa de la fierberea fructelor de mare.

Niste paste integrale fierte le amestecam cu toate astea de mai sus, punem bucati de branza camembert desupra si dam la cuptorul cu micorunde (mie-mi era foame, voi puteti pune la cuptorul aragazului, daca nu va grabiti).

Azi o sa ne apropiem nitel de Jung si de arhetipurile lui..in special de unul dintre arhetipuri, denumit Trickster.

Arhetipul, ca si concept,  ar desemna un model original al unei persoane, un exemplu, dupa care sunt copiate sau modelate altele…Ar desemna acest model un simbol universal recognoscibil de catre altii.

In filosofie, Platon a introdus modelele ideale ale lucrurilor percepute sau simtite – Ideile: forme mentale pure, implantate in suflet inca dinainte de nasterea acestuia in lume. Potrivit lui Platon, ideile erau colective, raspandite la toti oamenii, pentru ca permiteau recunoasterea caracteristicilor generale ale unui lucru sau fenomen, mai degraba decat a trasaturilor specifice, particulare.

Jung afirma ca nenumaratele repetitii ale unor experiente de viata in istoria omenirii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu neaparat sub forma unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara continut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune.
Arhetipurile sunt inconstiente, dar pot suferi prelucrari constiente, pot imbraca forme metaforice si apar in mituri, basme sau se transmit sub forma invataturii ezoterice. Se manifesta nemijlocit in vise si viziuni, de acesta data fiind mai individuale si greu inteligibile. Constientizarea si perceperea arhetipului il modifica in functie de constiinta individuala in care apare, de prejudecatile si limitarile constiente ale individului.
Pentru a verifica faptul ca ceea ce ramane sunt ceea ce Jung numeste arhetipuri ar trebui sa le verificam universalitatea, faptul ca apar la multi oameni. Dar aceasta universalitate nu demonstreaza caracterul innascut de vreme ce oamenii traiesc in aceiasi lume si au experiente asemanatoare.
Alte surse pentru materialul arhetipal ar fi productia activa si intentionata a imaginatiei, dar si ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de transa si visele din mica copilarie (intre 3 si 5 ani).

Printre formele arhetipale identificate de Jung se numara si cea a Tricksterului: exemplificat in mitologie de imaginile lui Hermes Psyhopompos (calauza spiritelor) al grecilor, cea a lui Loki vikingul, sau a lui Coyote al miturile bastinasilor americani. La fel ca si Hermes, Coyote e un clovn, face oamenii sa rada, sparge regulile zeilor ,minte si uneori fura (Hermes era desemnat zeul comertului, dar si al hotilor!).

Romanii il au pe Pacala, cel care infrunta cu siretenia lui taraneasca zmeul cel puternic sau dracul cel rau (Stan Patitul).

“Metodele” Tricksterului aduc un nou continut experientei, emotii puternice si rasturnarea cadrului de referinta. Tricksterul intra cu normativul intr-un joc periculos, ambivalent. El produce dezordine, suferinta, insa si tehnici culturale necesare pentru supravietuire (a se vedea mitul titanului Prometeu, cel care a furat focul de la zei si l-a daruit oamenilor).

Donald Winnicott, pediatru si psihanalist britanic care a pus bazele psihanalizei copilului, afirma ca furtul si mintitul ca acte au la baza cautarea unei stari anterioare. Manifestarile comportamentale ce implica furatul si mintitul au ca si caracteristica principala aceea ca supara, iar la nivel inconstient pot semnifica o reluare in posesie a ceva iubit. Tendinta antisociala a copilului implica asadar speranta ca ceva bun poate fi regasit.

Despre Trickster, Jung scrie: “el tine sub ochii individului cu o dezvoltare mai inalta starea precedenta intelectuala si morala, pentru ca acesta sa nu uite ce se intampla ieri. Noi ne inchipuim ca ceea ce nu intelegem nu are nicio influenta asupra noastra. Dar nu se intampla mereu asa. Omul intelege rareori doar cu capul, si atat mai putin cand este primitiv. Mitul are, datorita numinozitatii sale, o influenta directa asupra inconstientului, indiferent daca el a inteles constient sau nu. (…) Din punct de vedere psihologic se poate afirma ca istoria culturii umane reprezinta incercarile omului de uita transformarea sa din animal in om. (…) Pe afara suntem aproape un om de cultura, iar pe dinauntru un primitiv. Ceva din om nu e dispus sa abandoneze realmente inceputurile, iar altceva crede ca le-a depasit de mult timp.

Opozitia celor doua stari de constiinta nu este nimic altceva decat expresia structurii contrarii a psihicului care este desemnat ca un sistem energetic bazat pe tensiunea contrariilor.

Trickster-ul este figura colectiva a umbrei, o insumare a tuturor caracteristicilor individuale inferioare.” (Carl Gustav Jung-Arhetipurile si inconstientul colectiv, pag. 274)

Ma voi opri aici, deocamdata, dar nu inainte de a va arata cum ati “recunoscut”, fara a va cunoaste intre voi, imaginea motocicletei rosii intr-o rebeliune si o joaca identice cu Tricksterul jungian 😉

25 Sep

Ronin syndrome II

..toate ca toate, dar n-am mai facut ceva de mancare de o groaza de timp..Repede, o pizza!

Cautam prin frigider..ceva de mancare care sa arate cam asa: mozzarele, rosii, ciperci, ardei gras, masline..ceapa si usturoi. Pe urma cautam vin (alb sau/ si rosu). Eu am cautat pana am gasit astea:

Pe urma facem un aluat, in care includem nitica ceapa tocata, boia rosie, nitel zahar brun si sare, seminte de chimen. Intre timp, niste ciuperci se bucura intr-un ceaun, intr-o baie de vin alb, ardei iute si ulei de masline. Ele or sa stea deasupra, pe pizza 🙂

Intindem aluatul, il ungem cu sos de rosii si usturoi.

Din aluatul asta facem doua pizza:

– una vegetariana, pe care-o “bem” cu vin alb

– una pentru carnivori, pe care-o “bem” cu vin rosu

Unde ramasesem..la ronini. Acei samurai care, odata ramasi fara stapani, ajungeau pribegi. Desi li se interzicea sa se mute de la un stapan la altul, se intampla ca feudalul pe care-l slujeau cadea in dizgratie si trebuia sa se sinucida ritualic (sepuku). In vremurile in care armata nu mai era indestulatoare pentru nevoile razboiului, roninii erau utili, fiind angajati ca mercenari.

Motivul pentru care voi vorbi despre manifestarile la granita normativului in paralel cu legendele care insotesc imaginea samuraiului fara stapan (ronin) este ca ma preocupa creativitatea. Creativitatea nu doar ca si concept, ci ca stare si ca produs al unor tehnicide rezolvare a problemelor. Creativitatea ca si lupta cu starea de fapt, cu ordinea “normala” a lucrurilor. Sa ne reamintim ca intre blocajele creativitatii ar putea fi amintite:

– blocaje culturale (conformism)

– blocaje metodologice( rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea functionala)

– blocaje emotionale

Am sa folosesc in analiza acestei aptitudini elemente din neurologia dislexiei, din psihodiagnosticul creativitatii si analiza produselor de creatie.

Sa ne reamintim ca cei mai multi creativi au o propensiune naturala catre risc si catre provocarea la marginea normativului cultural. Pentru cei care nu cred propozitia asta:site-ul Centrului pentru Informatii Biotehnologice din S.U.A. publica informatia ca 47,8% dintre detinutii statului Texas sunt dislexici. Cercetarea citata nu spune neaparat despre creativi ca sunt agresivi 🙂 Scopul nostru este sa intelegem creativitatea ca si propensiune culturala catre spargerea tiparelor si inlocuirea unor modele de gandire neadaptate la realitate cu altele noi. Probabil ca, in lipsa culturii care sa cenzureze acest impuls si sa-l puna pe un fagas acceptabil social, delincventa poate sa apara.

Dar..mai vorbim pe tema asta. Puneti mana si va exprimati opinia pentru imaginea cu motocicleta de mai jos, ca altfel o sa spuneti ca-s eu partinitor..am nevoie de perceptia voastra cu privire la acea imagine.

Hai!

31 Aug

Timp si rodii

Se spune ca e imposibil sa te impotrivesti unei povesti.

Daca asculti cu atentie o poveste, nu vei mai fi niciodata acelasi, caci povestea isi va croi singura drum catre inima ta.

A fost odata un medic sufit care isi trata pacientii cu fructe si povesti. La acest medic a venit intr-o zi un om care i-a cerut sa-i fie invatacel.

Zilele au trecut si invatacelul a deprins arta si filosofia de a trata sufletul oamenilor, asa cum facea medicul sufit.

Intr-o zi, i-a cerut medicului sa-l lase sa trateze un pacient. Primului venit i-a identificat repede suferinta, de la distanta. Pe nerasuflate, i-a recomandat sa consume rodii ca leac pentru boala sa. Numai ca pacientul s-a speriat si a fugit din casa medicului sufit.

– Maestre, unde am gresit recomandarea mea?

– N-ai gresit recomandarea, numai ca pacientul acela avea nevoie de doua lucruri: de rodii, dar si de timp.

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com