analize | Psihologie servicii | Page 8
24 May

Bias-uri perceptive – studiu de caz

” Atitudinea semnifica o asteptare, iar asteptarea actioneaza intotdeauna selectiv si orientativ. Un continut puternic accentuat, situat in orizontul constiintei, alcatuieste (uneori impreuna cu alte continuturi) o anume constelatie, echivalenta cu o anumita atitudine. Un astfel de continut favorizeaza perceptia si aperceptia asemanatorului si inhiba perceptia si aperceptia neasemanatorului. El isi produce astfel atitudinea care-i corespunde. Acest fenomen automat este o cauza esentiala a unilateralitatii orientarii constiente”- C. G. Jung- Tipuri psihologice, pag.437.

Mi-am pus problema daca atitudinile specifice diferitelor profile de personalitate ar putea explica interesul/ dezinteresul nostru pentru oamenii de langa noi sau, chiar mai exact, placerea/ neplacerea de a lucra alaturi de anumiti colegi in organizatie.

Jung afirma: “in practica se pot distinge anumite tipuri de atitudine, in masura in care se pot distinge si anumite functii psihice. De regula, daca o functie ajunge sa predomine, atunci apare si o atitudine tipica.”

Mai pe scurt, am investigat un departament compus din trei lucratori, cu ajutorul unui test de personalitate etalonat la nivelul Romaniei. Cei trei lucratori au fost identificati in schema de mai jos prin literele X, Y, si Z, iar relatiile dintre ei au fost verificate atat prin compararea dimensiunilor de personalitate, cat si prin

interviuri directe. Scopul cercetarii a fost investigarea climatului de lucru si verificarea impactului pe care un bias perceptiv il poate avea asupra acestui climat.

M-au interesat in special dimensiunile personalitatii care acopera gandirea divergenta (Openess) si stilurile de relationare (Agreabilitate). Gandirea divergenta desemneaza numarul de raspunsuri originale primite la o problema formulata. In paradigma de investigare folosita de mine, gandirea divergenta acopera ariile: deschidere la fantezie, simt estetic, sentimente, inovatie, idei si valori (scorurile 1-6 in diagrama din dreapta).

Din analizele desfasurate a reiesit ca lucratorul Z este caracterizat de o energie mare in relationare (extraversie), cu toleranta redusa la rutina si sarcini redundante (Openess mare). Ceilalti doi lucratori (X si Y) au o gandire divergenta moderata (Openess mediu si sub-mediu), tolerand cu greu “atacurile” creative ale colegului Z. De fapt, energia acestuia este suficient de mare incat sa-i ramana dupa o zi de munca “normala” pentru a provoca mental cate unul din colegi- manopera perceputa de acestia ca agresivitate verbala (extraversia acestora din urma este redusa sau medie).

Pe dimensiunea rolurilor de echipa,avem:

BLUE: analiza date, centrare pe structura si respectarea termenelor

RED: relatii intra si intergrupale, armonizarea relatiilor

GREEN: viziune, posibilitati, inovatie si strategie.

Analiza de tip leadership focus arata cantonarea lucratorilor X si Y in special in zona operationala- implementare, in timp ce lucratorul Z este capacitat de centrarea gandirii sale pe posibilitatea de transformare si pe viziune (analiza in graficul de mai jos).

La toate acestea se adauga ca fond emotional un dezechilibru la colegii X si Y (rezistenta la stres redusa), in timp ce lucratorul Z are o mare toleranta la stres (Nevrotism sub medie).

Linia rosie punctata din diagrama arata concentrare mare de potential conflictogen in jurul lucratorului Z.

Jung: “exista acum multi oameni care isi bazeaza habitusul reactiei pe irationalitate, si anume fie pe senzatie, fie pe intuitie, dar nu pe amandoua deodata. Senzatia este fata de intuitie la fel de antagonica precum gandirea fata de simtire. Daca vreau sa constat cu ochii si urechile mele ceea ce se intampla intr-adevar, pot face orice in afara de a ma lasa concomitent in voia visarii vagi si a fantazarii prin toate ungherele, ceea ce intuitivul tocmai trebuie sa faca pentru a conferi inconstientului sau libertatea necesara.”

Dupa cum se stie, omul nu poate fi totul deodata si nici pe de-a-ntregul desavarsit. El dezvolta intotdeauna doar anumite calitati, iar pe altele le lasa se se atrofieze. La completitudine nu se ajunge niciodata. Ce se intampla acum cu acele functii pe care nu le foloseste zilnic sau nu le dezvolta prin exercitiu? Ele raman intr-o stare mai mult sau mai putin infantila, adesea doar semiconstienta sau ocazional total inconstienta, si constituie astfel pentru fiecare tip o inferioritate caracteristica, parte integranta a intregului tablou caracterial.

De exemplu, predilectia unilaterala pentru logica in decizie este intotdeauna insotita de de inferioritate afectiva (dezvoltare redusa a empatiei si agreabilitatii), iar senzatia diferentiata vexeaza capacitatea intuitiva si invers.

p.s. sa nu uit: n-am mai facut dedicatii de mult pt. cel care a declarat ca 99% dintre romani sunt manelisti..I s-or fi terminat CD-urile cu “muzica”?

20 Apr

Plasticitatea personalitatii si stilurile de leadership

Foarte frumos conceptul de plasticitate a personalitatii! Ce-o fi asta? Poate fi util la predictia evolutiei unui individ intr-o organizatie? Ia sa vedem..

Consideram personalitatea umana ca sistem hipercomplex, cu rol adaptativ. Acest sistem este stabil (are modalitati de exprimare si interiorizare relativ neschimbate). Prin evaluarile raspunsurilor pe care mediul intern si extern le dau la interactiunea individului, personalitatea se poate modifica.

Adica sentimentul de disconfort produs de esecul unei interactiuni in organizatie sau autoevaluarea de competenta (castigarea unei negocieri..) pot face ca imaginea de sine sa se schimbe si apoi perceptia celorlalti asupra noastra sa se modifice. In timp, suma experientelor ne modifica felul de a fi.

Intrebarea mea este legata de implicatia plasticitatii sistemului de personalitate asupra stilului de leadership.

In ce masura, un individ imersat intr-un mediu puternic concurential se poate transforma pentru a fi mai performant in urmatoarele domenii: autocontrol emotional, autoorganizare si planificare, rezolvarea de probleme si creativitate decizionala, calitatea relationarii cu un colectiv?

Presupunand ca ingredientele magice sunt prezente (motivatie, entuziasm) am sa va prezint o analiza privind unu din clientii cu care am lucrat.

Mai jos vedeti modelul de leadership folosit si gruparea competentelor analizate/ dezvoltate.

Omul nostru a fost evaluat la inceputul si la sfarsitul interactiunii cu psihologul, folosind un test de personalitate din categoria BIG FIVE (da, iar testul asta.. : )

Intre aplicarea celor doua teste a participat la un program de consiliere si dezvoltare personala, cu obiectivele:

– cresterea capacitatii de planificare si ordonare

– cresterea auto-disciplinei

– dezvoltarea asertivitatii

Diferenta dintre masuratorile la cele doua teste a permis identificarea celor mai rapide cai de dezvoltare (cele mai mari transformari arata directiile pe care personalitatea acestuia a reactionat cel mai repede la contactul cu mediul organizatiei si cu actiunea de consiliere).


Din analiza de trend a celor doua grafice observam ca sunt aproape identice (validitate test-retest, da?), desi intre cele doua teste este un interval de un an (!!). Am ierarhizat transformarile si, in imaginea de mai jos, amplitudinile pozitive au fost evidentiate cu un dreptunghi rosu. Reamintindu-ne ce inseamna fiecare palier masurat in parte cu ajutorul tabelului din dreapta, vom descoperi ca al meu client a dezvoltat mai usor urmatoarele paliere compoartamentale:

– simtul datoriei (C3)

-auto-disciplina (C5)

– ordine (C2)

– deschidere la idei (O5)

– blandete in relationarea cu ceilalti (A6)

La o prima privire, toti factorii din scala de constiinciozitate au crescut in pondere, precum si capacitatea de a interactiona (caldura, entuziasm si spirit gregar).

Un risc il reprezinta cresterea usoara in indicatorul de trairi emotionale cu tenta negativa (N3), dar poate fi pus pe seama oboselii, a contextului situational.

Si acum, sa facem predictie cu privire la evolutia stilului de leadership al clientului meu. Agregarea factorilor de personalitate in competente de leadership arata modificarile de mai jos:

Considerand focusul leadershipului ca fiiind competente orientate in unul din domeniile:

BLUE: analiza date, centrare pe structura si respectarea termenelor

RED: relatii intra si intergrupale, armonizarea relatiilor

GREEN: viziune, posibilitati, inovatie si strategie

descoperim la omul nostru focusarea pe schimbare organizationala, inovatie si gandire strategica.

Date fiind palierele comportamentale pe care a dezvoltat in interval de un an performanta, predictia comportamentala pentru perioada urmatoare poate fi urmatoarea:

– va continua sa perfectioneze competenta de relationare cu colegii (este saturata in extraversie- energia sociala)

– atitudinea fata de coechipieri va fi din ce in ce mai directiva si asertiva (scaderile din factorii de agreabilitate)

– va creste in capacitatea de a planifica, organiza si implementa (factorii de constiinciozitate)

Riscurile privesc deschiderea la posibilitati si alternative, precum si deschiderea si originalitatea mentala. Se pare ca focusarea pe disciplinare diminueaza in timp capacitatea de a gandi “out of the box”. Recomandare: implicare in activitati artistice (desen, lectura de poezie) pentru a pastra deschise aceste capacitati.

Concluzie: personalitatea raspunde la setarea de obiective, fiind un sistem adaptativ 😉

24 Mar

Calibrare culturala

Acum ceva timp scriam ca anumite trasaturi de personalitate fac mai usoara alegerea ca instrument de scris a unui stilou. Ei bine, la fel ca in multe alte domenii ale comportamentului non-verbal, lucrurile trebuie corelate cu starea celui analizat, cu contextul in care el functioneaza. Conceptul care descrie aceasta prima “scanare” ar fi calibrarea (unii il numesc baselining, in comparatie cu o metoda de analiza a retelelor de calculatoare: se analizeaza “comportamentul” retelei prin raportare la parametrii inregistrati in toata istoria de functionare a sistemului/retelei).

Asadar, folosirea mai multor stilouri este un semn al tulburarii obsesiv-compulsive sau un artefact cultural?

Ei bine, istoria semnarii documentelor de stat foarte importante arata ca se obisnuieste ca semnatarul sa foloseasca mai multe stilouri.

Aceste stilouri vor fi apoi facute cadou celor care au participat la ceremonie, celor care au sustinut filosofia acelui act etc.

Asa se face ca la semnarea legii privind sistemul de sanatate din S.U.A., presedintele Obama a folosit 20 stilouri (?!)

Now, that’s baselining!

17 Mar

De ce antreprenorii o dau in bara- parerea mea :)

Am “luat” testele a 12 oameni care lucreaza in industriile: retail, vanzari auto si asigurari.

Marea majoritate dintre ei sunt validati in munca lor prin rezultate bune si cifra de afaceri “frumoasa”.

Testele aplicate sunt cel de referinta emisferica cerebrala si test de personalitate din cateoria BIG FIVE.

Primul test masaora ce se vede in imaginea cu bulina impartita in 4

. Al doilea test masoara dimensiunile de personalitate mentionate in tabelul alaturat.

Corelatiile statistice (tabelul de corelatii mai jos: verde inseamna corelatie pozitiva-ajuta la producerea fenomenului masurat, rosu inseamna corelatie negativa-impiedica fenomenul masurat) arata ca deschiderea la nou este mult favorizata de un mod de functionare a creierului “pe dreapta”- activare mai puternica a preferintelor de tip cortical drept. Cei planificati, ordonati si structurati in abordarea muncii au deschidere mai mare catre analiza si logica. Din tabel vedeti cea mai puternica corelatie negativaintre dechidere la nou (indicatorul O4) si mod cortical stang.

Cei empatici si doritori sa creasca interactiunea in echipa si in organizatie (Agreabilitate) functioneaza mai mult pe zona creierului limbic drept (empatie, da?)

Asa..cum le pui pe toate astea intr-un singur individ?

Il clonezi pe Steven Segal si-l angajezi de 100 de ori 😉

p.s. concluziile sunt formultate pe un esantion mic, asa ca mai sunt sanse sa ma insel 🙂

07 Mar

Frumoasa si Bestia – psihodiagnoza cu MBTI de 8 martie

..se ia un cuplu si se lasa impreuna cativa ani, cu declaratia de principiu facuta astfel :” suntem diferiti, dar ne intelegem noi cumva”.

Din cand in cand se masoara indicatorii de personalitate, ca sa se poata glumi, nu ca sa se faca analize.
Apoi, se compara la 6 ani personalitatile.

Vedeti voi cine de la cine a luat si ce-a castigat cuplul.

La multi ani, Femeie!

p.s. palierele MBTI:

“Folosesc termenul individuare pentru a denumi procesul prin care o persoana devine un individ psihologic, altfel spus, o unitate autonoma si indivizibila, altfel spus, o totalitate.” C.G. Jung- Arhetipuri si inconstientul colectiv, p 275

Individuarea sau, in alte versiuni de traducere in limba româna, individuatia, este un concept central in psihologia jungiana si se refera la procesul prin care persoana, in viata reala, incearca constient sa inteleaga si sa dezvolte potentialitati innascute ale psihicului sau, in beneficiul totalitatii, completitudinii psihice.

04 Mar

Despre Nicola Tesla si rigoarea in analiza psihometrica :)

In 1884 ajungea la New York croatul Nicola Tesla (10 iulie 1856-7 ianuarie 1943). Avea in buzunar 4 centi si capul plin de calcule. Impreuna cu George Westinghouse a patentat inventia dinamului, a motorului electric alimentat de la curent alternativ, a bobinei de inductie.

In 1893 sistemul de curent alternativ inventat de Tesla alimenta Expozitia din Chicago. In 1895, Tesla construia sistemul de dinamuri si transformatoare prin care cascada Niagara a ajuns sa produca electricitate. Marconi a pierdut in 1935 procesul in care Tesla il acuza de folosirea a 17 patente proprietate..radioul asa cum il stim noi, a fost inventat asadar de Tesla.
Cercetarile facute in laboratorul lui Nicola Tesla, in apropierea orasului Colorado Springs adesea le ardeau locuitorilor orasului transformatoarele, iar electricitatea folosita in aceste experimente ajungea prin aer si la 40 km de laborator, cauzand scantei in reteaua de electricitate publica si intre conductele de apa ale orasului.
Micorundele, radarul, tuburile fluorescente sunt cateva din inventiile lui Tesla.
Toate acestea le-am scris pentru a putea face o alta afirmatie: Tesla a fost dovedit cu o tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva. Pe langa el, oameni celebri precum Charles Darwin, Cameron Diaz, Jessica Alba, Billy Bob Thorton au fost diagnosticati cu aceasta tulburare.
Tesla isi refacea calculele de trei ori, era foarte grijuliu la salutul prin strangerea mainii ( de fapt, nu mai facea acest gest odata cu avansarea in lumea stiintifica americana, de frica sa nu se contamineze cu virusi), insista ca tot ceea ce manca sa fie atent masurat, folosea intotdeauna 18 servetele la masa, iar multiplii cifrei 3 stateau la baza multor din calculele sale.

OBIECTIV:
Mi-am propus sa inteleg un pic structurile de personalitate ale unor asemenea oameni, cu instrumentele de care dispun acum. Mai mult, sa vad in ce masura o interventie de consiliere psihologica poate diminua asemenea comportamente.

TEORIA:
Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) e caracterizata prin ganduri anxiogene sau ritualuri pe care persoana simte ca nu le poate controla. Daca cineva sufera de TOC este asaltat de imagini si ganduri staruitoare, nedorite sau de necesitatea presanta de a se angaja in indeplinirea anumitor ritualuri.

Cele mai dese compulsii sunt cele privind:
–    frica de contaminare (prin salutul cu mana, prin atingerea clantelor de la usa etc)
–    dubitatiile repetate (“am inchis aragazul?”, “am inchis oare limina?”, “am incuiat casa?”)
–    aranjarea lucrurilor intr-o anumita ordine
–    impulsuri agresive sau oribile (a striga o obscenitate in biserica sau in cursul unui interviu de angajare 🙂
–    dorinta de a spune lucrurile intr-o anumita ordine (?!)
Cel care astfel de ganduri incearca de obicei sa le suprime, iar expresia care defineste starea interna este “egosdistonie”: individul simte disconfortul indus de aceste tendinte, le simte ca fiind ale mintii lui si totodata se simte incapabil sa le stapaneasca.
Simpla incercare de a rezista unei compulsii  aduce in constiinta celui care face acest act mai multa anxietate si presiune. Acestea sunt de regula anihilate prin revenirea la ritualul compulsiv.
Pentru a fi catalogat ca si compulsie, un comportament trebuie sa cauzeze o detresa considerabila, sa fie consumatoare de timp (mai mult de o ora pe zi) ori sa interfereze considerabil cu rutina normala a individului, cu activitatile sociale sau profesionale ale individului.
Poate fi asociata cu tulburarea Tourette (ticuri verbo-motorii) si cu coprolalia (adica vorbitul “urat”). Incidenta la adulti a acestei tulburari este 2,1%.

Pana acum, profilul modal perfect al unui impatimit al studiului culturii organizationale 😉

METODOLOGIA DE LUCRU:
Am rugat patru clienti sa-mi completeze un test de personalitate din gama BIG Five, dupa care am lucrat impreuna timp de cateva luni. Debutul interactiunii a relevat la acesti trei clienti urmatoarele trasaturi relevante: rigoare logica, disciplina spartana in activitatea zilnica, termene-limita respectate cu sfintenie, rigurozitate in efectuarea sarcinilor de serviciu.

Dimensiunile de personalitate evaluate de test sunt:

Dimensiunea Constiinciozitate (C) a acestui test este corelata cu ceea ce in Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale este definit ca fiind Tulburarea obsesiv-compulsiva.
Ei bine, in trei luni i-am “stricat”, asa cum se vede din graficele de mai jos.

In grafice sunt toti factorii de peronalitate masurati la testul 1 si apoi din nou la testul al doilea, precum si diferenta dintre cele doua protocoale (linia verde). Suma diferentelor pentru toti cei 4 clienti este ilustrata mai jos (scorile la testul al doilea – scorurile la primul test). Indicatorii de Constiinciozitate sunt evidentiati prin dreptunghi colorat.

CONCLUZIILE STUDIULUI:

– a scazut teama difuza – indicatorul N1 (anxietate)
– s-a accentuat sentimentul de disconfort emotional – indicatorii N2 si N3 (in concordanta cu renuntarea la ritualurile compulsive)
– a crescut capacitatea de a interactiona si dorinta de a fi printre altii- indicatorii E1 si E2
– gandirea a devenit permeabila la idei si valori noi- indicatorii 05 si 06
– s-a accentuat empatia – indicatorul O3
– a crescut incidenta tacticilor de coercitie in echipele din care faceau parte managerii examinati- scaderea indicatorului A4
– nu au fost afectate auto-perceptia ca profesionist si nici stilul decizional – indicatorii C1 si C6
– a scazut incidenta comportamentelor ritualice- indicatorii C2, C4

Concluziile mele: faptul ca biroul la care lucrez arata asa, iar mintea mi-e structurata “pe cifre”, nu ma face sa ma simt egodistonic 😉

Nota bene: ganduri si comportamente specifice TOC

“Nu reuseam sa fac nimic fara sa recurg la ritualuri. Acestea sunt prezente in orice aspect al vietii mele. Numaratoarea era ceva important pentru mine. Cand imi reglam alarma noaptea trebuia sa o reglez la un numar ale carui cifre insumate sa nu dea ca rezultat un numar “malefic”. Daca sora mea avea 33 de ani si eu 24, era imposibil sa las televizorul pe canalul 33 sau 24. Imi spalam parul de trei ori si nu o data pentru ca 3 e un numar norocos, iar 1 nu este. Imi lua mai mult sa citesc pentru ca numaram randurile dintr-un paragraf. Cand scriam la o teza nu-mi permiteam sa am un anumit numar de cuvinte pe un rand daca numarul lor era unul “malefic”. Mereu eram ingrijorat ca, daca nu efectuam o actiune, parintii mei vor muri. Sau ma temeam de eventualitatea de a le face rau, care era total irationala. Nu as fi putut sa scriu cuvantul “moarte” fiindca ma temeam ca se va intampla ceva rau.”
–“A ma imbraca dimineata era dificil, pentru ca urmam un ritual si daca deviam de la ritualul respectiv, trebuia sa o iau de la capat. Constientizam ca ritualurile erau fara sens, dar nu le-am putut inlatura decat prin intermediul terapiei.”

24 Jan

Psihoterapia- cognitie sau emotie?

“Adesea sunt intrebat despre metoda mea psihoterapeutica sau analitica. Nu pot da un raspuns univoc. Terapia difera de la caz la caz. Daca un medic imi spune ca urmareste strict o metoda sau alta, atunci am indoieli in ceea ce proveste efectul terapeutic. Se vorbeste atat de mult in literatura de rezistenta pacientului, incat ai aproape senzatia ca psihiatrul incearca sa-i impuna ceva acestuia, cand, de fapt, fortele tamaduitoare ar trebui sa creasca in mod firesc din el. Psihoterapia si analizele sunt tot atat de diferite ca indivizii umani. Eu tratez fiecare bolnav pe cat de individual posibil, caci solutia problemei este intotdeauna una individuala. Reguli generale se pot stabili numai in privinta inconstientului colectiv. (…) O solutie care pentru mine nici nu intra in discutie poate fi pentru altcineva tocmai cea corecta. Bine-nteles ca metodele trebuie cunoscute, dar trebuie evitata o cale batatorita.
In mod foarte intentionat, eu nu sunt sistematic.Pentru mine nu exista fata de individ decat intelegerea individuala.(…)Punctul decisiv este ca eu, ca om, stau fata in fata cu alt om. Analiza este un dialog care necesita doi parteneri. Analistul si pacientul stau unul in fata celuilalt- ochi in ochi. Medicul are ceva de spus, dar si pacientul are.”
Carl Gustav Jung – Amintiri, vise, reflectii, 1961

12 Jan

Mirosul, un simt vechi, strategic (partea I)

“Pe-a icoanei policioarã, busuioc si mint-uscata
Umplu casa-ntunecoasã de-o mireasma piparata”- Calin, file din poveste

Mi-am pus problema ce-ar insemna pentru o calibrare a metamodelului mental de tip “canal senzorial” – analiza lingvistica? Cum ajung prin analizarea celor spuse de cel din faa mea, la structuri de personalitate si la realitatea lumii lui? Cat din analiza asta are legatura cu personalitatea si cat e ea de reala? Fara pretentia ca am obtinut un raspuns complet, afirm ca rezultatele m-au surprins – erau la indemana, dar necorelate 😉

Hai s-o luam pe rand, cu tipurile de date si concluziile implicate in mini-studiu:

1. Neurologia aparatului chemoreceptor- olfactia

2. EEG si integrarea in gestalt a olfactiei

3. Cutumele analizei psihologice in domeniul olfactiei

4. Aprecieri empirice ale trasaturilor de personalitate si analiza lingvistica in timp real

1. Am pornit in intelegerea datelor de la un articol in care se descria felul in care  cercetatori de la Universitatea Berkeley, Departamentul de Stiinta a Mediului (?!) au studiat rolul olfactiei in comunicarea dintre furnici. In comunitatile de furnici se comunica prin intermediul feromonilor si ca acestea se organizaeaza geografic in “fratii” (in articol ei le numesc super-colonii). In interiorul unei astfel de super-colonii agresiunea nu exista, indivizii partajand resursele si avand politici de agresiune comune (ataca alte colonii impreuna). Ei, raiul s-a destramat in interiorul unei astfel de comunitati cand cercetatorii au sintetizat in laborator feromoni si, cu ajutorul acestoara, au modificat mirosul unei colonii din “fratie”… Practic, furnicile s-au decimat intre ele (e vorba in studiul mentionat de colonii foarte agresive, chiar problematice, de furnici argentiniene).

Asta pentru ca recunoasterea unui aliat sau inamic in lumea furnicilor se face doar pe baza mirosului…Si, mai mult, pentru ca formatiunile de la baza antenelor unei furnici (la litera A din imagine e creierul unei furnici, iar la litera B sunt ganglionii olfactivi) sunt destul de mari pentru a arata importanta neuronala a acestui simt in conduita furnicilor.

Vestea e ca al nostru sistem de chemoreceptie olfactiva (mai pe romaneste simtul mirosului) e structurat pe un etaj – sa-i spunem- animalic, in creierul limbic (paleocortex), unde aferentele (semnalele care vin de la neuroni) sunt integrate in talamus, prin bulbul olfactiv (vezi imaginea). Ei si? Pai..talamusul e sediul emotiilor, al memoriei, fiind el denumit si creierul emotional.

2. Studiile facute cu ajutorul electrozilor implantati la nivelul bulbului olfactiv al animalelor de laborator au aratat faptul ca experienta olfactiva are un tipar electric la nivelul creierului. Adica un anumit miros este reprezentat de creier ca fiind un tipar de semnale electrice propagate in neuroni. Un alt miros- un alt tipar de semnale electrice…numai ca aparitia de noi mirosuri si tipare electrice asociate schimba vechile tipare..E ca atunci cand ai adauga noi caramizi la un perete, cele deja existente in perete “afland” ca noi caramizi au fost adaugate si reactionad..Cam asta este structura experientei olfactive. Adica suma elementelor (senzatiilor olfactive individuale) depaseste in complexitate elementele adunate. Adica “tocmai” a aparut in discutie fenomenul gestalt din psihologie – capacitatea noastra de a discerne structura si forma din spatele experientei senzoriale discrete, disparate.

Bun, sa revenim la miros. La om, mirosul are legatura cu o instanta neuronala care comanda, cum spuneam, emotiile, memoria si motivatia. Sistemul limbic, ca dominanta comportamentala, poate fi verificat cu ajutorul unui test de preferinta emisferica cerebrala, dar datele dintr-un astfel de studiu statistic le voi prezenta data viitoare (ca sa nu va plictisesc acum prea tare).

Ultima veriga neuronala de integrare a senzatiilor olfactive se afla, potrivit studiilor de imagerie cerebrala (analiza cu ajutorul rezonantei magnetice a creierului unui individ care experientiaza diverse mirosuri in tomograf) – se afla in lobul frontal drept (mai exact, paraorbital drept).

Bun. Daca toate datele neurologice arata legatura directa dintre simtul mirosului si emotii, memorie, motivatie…cum sa intelegem proprioceptia (suma senzatiilor organice venite din mediul intern) unui individ care ia (sau exploreaza) o decizie si afirma “ASTA NU-MI MIROASE A BINE”, sau “STOMACUL MEU NU MA LASA SA IAU DECIZIA ASTA” (salut, Flaviu..)

Inca nu stiu. adica stiu, dar voi dovedi ca sunt indicatori verbali si non-verbali care, in timpul unei negocieri sau in timpul fundamentarii unei decizii, pot arata cu mare precizie cum functioneaza neurologic cel din fata noastra (presupunand ca negociem cu el). Sau cum functionam noi cand luam o decizie… Mai mult, voi incerca sa raspund la intrebarea “ce-i de facut pentru a transforma un profil psihologic algoritmic si disciplinat, focalizat doar in operational, intr-un profil de personalitate centrat pe posibilitate si intuitie?” Se poate da un raspuns, dar asta va fi data viitoare 😉

3. Jacques Lacan este unul din psihanalistii care afirma “regresia organica in cazul omului dotat cu miros are o contributie importanta in accesul la dimensiunea Celalalt” – Seminaire L’identification (1961-1962). Parerile celor care analizeaza evolutia culturala sunt intr-o directie in care, odata cu pierderea sau diminuarea accentului pus pe miros, oamenii au devenit civilizati si vizuali (accent pe simtul vazului). Putem conchide ca mirosul este in stransa legatura cu stadiul de dezvoltare psihosexual oral, asa cum este teoretizat de psihanaliza, ca mod principal de cunoastere a lumii de c?tre nou-nascut.

In limbajul comun, se pastreaza într-un mod manifest relatia mirosului cu procesele inconstiente, prin expresii referitoare la intuitie – care scurtcircuiteaza gandirea rational-constienta: a mirosi o situatie, a avea nas pentru ceva, a adulmeca – a presimti. Astfel de miscari sufletesti construite pe functiile corporale / fiziologice orale cum sunt inghitirea, gustul, mirosul, voma sau devorarea hranei etc. au rol in formarea unor echivalenti psihici ca incorporarea, introiectia, proiectia, identificarea primara, consumul obiectului. Plinul si golul sunt resimtite literalmente si in cazul mirosului ca si în cazul gustului: ne putem umple pl?manii si sufletul cu o mireasma placuta sau putem simti nevoia sa expulzam si sa ne golim cat mai repede de mirosul pestilential inghitit.

4. Intentionez sa fie doar partea I acest post, pentru ca partea a II-a va contine nitica statistica despre trasaturi de personalitate si stiluri decizionale.
Pana atunci, o secventa interesanta, pentru a ilustra dominanta olfactiva 🙂

Bibliografie:

-Psihanaliza simturilor, Gisele Harrus-Revidi

– revista Chemical senses nr. 22, pag 77-81, 1997

– http://www.biomedcentral.com -The scent of supercolonies: the discovery, synthesis and behavioural verification of ant colony recognition cues

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com