Intr-o colectie de date, valoarea cu frecventa maxima este numita, in statistica, mod. Se vorbeste de reactie sau atitudine modala in sens de trasatura de mare raspandire intr-o colectivitate. Prin extensiune, se vorbeste de personalitate modala in sens de structura sau varianta de personalitate, surprinsa intr-un portret colectiv, care selecteaza trasaturi psihice cu frecventele cele mai ridicate fata de complementarele lor intr-o colectivitate data. Informatia bruta este recoltata prin mijloace de evaluare si cadre de clasificare (tipologii) validate in psihologie. Se intelege prin frecventa maxima nu neaparat 100%, ci frecvente situate deasupra unui prag empiric fixat in functie de ansamblul de date.

Acum hai sa vedem cum influenteaza personalitatea modala perceptia realitatii…dar mai intai facem un experiment in doi pasi:

pasul I: votam cuvinte (se pot selecta mai multe) care ni se par noua ca rezoneaza bine cu imaginea de mai jos

pasul al II-lea: facem descrierea personalitatii modale a respondentilor

Nitica teorie nu strica niciodata: hai sa traducem ceea ce pana acum am denumit plastic “Sindromul Ronin” ca fiind un principiu al comportamentului euristic performant.

Principiul al II-lea al termodinamicii postuleaza ca sistemele izolate evolueaza in sensul cresterii entropiei. Si atunci de unde paradoxala capacitate a organismelor de a-si creste si mentine ordinea intr-un univers supus degradarii?

Explicatia fizica a autoorganizarii sistemelor a devenit posibila odata ce s-a constatat ca entropia unui sistem deschis depinde atat de entropia produsa in procesele interioare, cat si de variatia entropiei datorata schimbului cu mediul. In consecinta, autoorganizarea si evolutia spre ordine sunt posibile in sistemele deschise care schimba energie si substanta cu mediul. Cu cat un sistem deschis este mai complex, cu atat numarul de procese ireversibile care se produc in interiorul lui este mai mare si, in consecinta, productia de entropie este mai mare. Pentru a-si mentine ordinea, sistemul evacueaza entropia in mediu.

In interiorul unui sistem psihic individual vom evalua mai tarziu aceasta propozitie. Haideti sa vedem un sistem complex de tip echipa cum se supune acestui principiu al comportamentului euristic performant.

Pentru o astfel de echipa se face propunerea unui program de dezvoltare personala (tehnici de consiliere psihologica si coaching), lasand alegerea participarii sau neparticiparii la program libera. Se selecteaza natural astfel 30% din totalul echipei, care participa la program. Debutul si finalul programului sunt marcate de masuratori privind factori de personalitate, focusul principal fiind pe dimensiunea Openess (deschidere fata de nou si gandire divergenta, creativitate).

Iata datele: Inainte de debutul programului, lotul de studiu (30% din membrii echipei) se caracteriza printr-un usor avans fata de lotul martor (70% din membrii echipei, neimplicati in programul de dezvoltare). Este evident ecartul in deschiderea mai mare fata de actiuni noi la lotul de studiu.

Dupa terminarea programului, lotul de studiu se distanteaza de lotul martor: se accentueaza deschiderea

la fantezie, deschiderea fata de sentimente (empatie) deschiderea fata de idei si valori. Deschiderea la moduri noi de a face lucrurile s-a atenuat ca si diferenta intre lotul de studiu si lotul martor.

La capitolul achizitii, lotul de studiu fata de lotul martor sta asa: s-a accentuat fantezia, empatia, blandetea sinceritatea si asertivitatea lotului de studiu. Au scazut semnificativ consumurile cauzate de tendinte nevrotice (a se vedea scorurile din scalele N- nevrotism).

Concluzii: pe fondul unei mai mari curiozitati si disponibilitati la nou, lotul de studiu s-a implicat activ intr-o activitate cu grad mare de inedit si necunoscut. Rezultatele implicarii si dezvoltarii constau in cresterea indicatorilor de inteligenta emotionala si inteligenta sociala, precum si in diminuarea tendintelor dezadaptative (cresterea calitatii mecanismelor de adaptare).

Entropia initiala a mini-sistemului format din 30% din membrii unei echipe a generat schimburi mai intense cu mediul, ducand la cresterea adaptabilitatii acestui sistem si la schimbarea parametrilor de stare pentru acest mini-sistem (au avansat in organigrama!

..toate ca toate, dar n-am mai facut ceva de mancare de o groaza de timp..Repede, o pizza!

Cautam prin frigider..ceva de mancare care sa arate cam asa: mozzarele, rosii, ciperci, ardei gras, masline..ceapa si usturoi. Pe urma cautam vin (alb sau/ si rosu). Eu am cautat pana am gasit astea:

Pe urma facem un aluat, in care includem nitica ceapa tocata, boia rosie, nitel zahar brun si sare, seminte de chimen. Intre timp, niste ciuperci se bucura intr-un ceaun, intr-o baie de vin alb, ardei iute si ulei de masline. Ele or sa stea deasupra, pe pizza

Intindem aluatul, il ungem cu sos de rosii si usturoi.

Din aluatul asta facem doua pizza:

- una vegetariana, pe care-o “bem” cu vin alb

- una pentru carnivori, pe care-o “bem” cu vin rosu

Unde ramasesem..la ronini. Acei samurai care, odata ramasi fara stapani, ajungeau pribegi. Desi li se interzicea sa se mute de la un stapan la altul, se intampla ca feudalul pe care-l slujeau cadea in dizgratie si trebuia sa se sinucida ritualic (sepuku). In vremurile in care armata nu mai era indestulatoare pentru nevoile razboiului, roninii erau utili, fiind angajati ca mercenari.

Motivul pentru care voi vorbi despre manifestarile la granita normativului in paralel cu legendele care insotesc imaginea samuraiului fara stapan (ronin) este ca ma preocupa creativitatea. Creativitatea nu doar ca si concept, ci ca stare si ca produs al unor tehnicide rezolvare a problemelor. Creativitatea ca si lupta cu starea de fapt, cu ordinea “normala” a lucrurilor. Sa ne reamintim ca intre blocajele creativitatii ar putea fi amintite:

- blocaje culturale (conformism)

- blocaje metodologice( rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea functionala)

- blocaje emotionale

Am sa folosesc in analiza acestei aptitudini elemente din neurologia dislexiei, din psihodiagnosticul creativitatii si analiza produselor de creatie.

Sa ne reamintim ca cei mai multi creativi au o propensiune naturala catre risc si catre provocarea la marginea normativului cultural. Pentru cei care nu cred propozitia asta:site-ul Centrului pentru Informatii Biotehnologice din S.U.A. publica informatia ca 47,8% dintre detinutii statului Texas sunt dislexici. Cercetarea citata nu spune neaparat despre creativi ca sunt agresivi Scopul nostru este sa intelegem creativitatea ca si propensiune culturala catre spargerea tiparelor si inlocuirea unor modele de gandire neadaptate la realitate cu altele noi. Probabil ca, in lipsa culturii care sa cenzureze acest impuls si sa-l puna pe un fagas acceptabil social, delincventa poate sa apara.

Dar..mai vorbim pe tema asta. Puneti mana si va exprimati opinia pentru imaginea cu motocicleta de mai jos, ca altfel o sa spuneti ca-s eu partinitor..am nevoie de perceptia voastra cu privire la acea imagine.

Hai!

Sorry, there are no polls available at the moment.

Doar daca nu ne petrecem viata pe undeva intr-o insula ascunsa sau calitate de calugari intr-o manastire indepartata, stresul e zilnic prezent alaturi de noi.
Una din principalele cai prin care corpul reactioneaza la stress si tensiune o reprezinta cea a pielii- ceea ce in limbaj ethnic este denumit reactia galvanica a pielii (GSR). Reactia galvanica a pielii e o reflectare a felului in care glandele sudoripare si porii pielii sunt controlati de sistemul nervos simpatic.
Cand te agiti sau te enervezi, ori cand te tulbura ceva intr-un oarecare grad, sistemul nervos simpatic activeaza modificari chimice si fizice in tot corpul. Nivelul GSR se modifica si el odata cu restul corpului in astfel de situatii.
Rezistenta electrica a pielii creste cand esti calm, relaxat. Cand te tensionezi, chiar si foarte putin, scade rezistenta electrica a pielii.
Reactia GSR se poate “citi” cu ajutorul unui amplificator GSR. Acesta  va aplica o tensiune constanta (atat de mica incat nu poate fi sesizata) pielii prin intermediul electrozilor atasati. Datorita acestui potential pielea poate fi “ascultata” atunci cand conduce sau blocheaza curentul electric, ca urmare a reactiei GSR.
Mi-am pus problema daca reactia pielii este in concordant cu realitatea pe care o stiu si eu..asa ca m-am gandit la experimental urmator: am pus mai multe fotografii de masini intr-o succesiune de imagini si blank-uri negre. Cu ajutorul unui amplificator GSR si a unui program am inregistrat ”raspunsurile” pielii la vederea mai multor imagini de masini.
Am inregistrat pe mai multe paliere de frecventa, iar raspunsurile si intensitatea lor le vedeti in graficele de mai jos..Fiecare grafic corespunde unei alte frecventa pe care pielea degetelor de la mana stanga a fost “ascultata” (paliere de frecventa intre 500 si 2000Hz). In fiecare grafic sunt ordonate crescator reactiile pe trei canale diferite de inregistrare a reactiei GSR. Ceea ce apare numerotat in grafic reprezinta blank-urile negre din film.

Tot experimentul filmat il vedeti in video de mai jos…

Care-o fi masina care ma agita?