Limbajul picioarelor

Pe o scala verticala a expresivitatii, pornind de la talpi spre fata, in mod evident capacitatea de a traduce starile emotionale creste, odata ce ne apropiem de “interfata” de socializare cea mai observata si interpretata de obicei. Traducerea priveste capacitatea celorlalti de a citi reflex si a interioriza o expresie afisata de cel care se exprima. Totodata, traducerea este si capacitatea efectiva a zonei faciale de a transpune in configuratii particulare, cu semnificatie sociala, universul interior al celui care se exprima folosind expresiile faciale.

Dar nu asta era subiectul, adica nu zona faciala..partea ei opusa si, aparent, neexpresiva…si anume picioarele! Pentru ca la nivelul muschilor faciali controlul este destul de pronuntat si, adesea, expresiile faciale sunt manipulate pentru a adauga emotie falsa sau exagerata unui act de comunicare. Cel mai greu de controlat raman picioarele…In toiul unei dispute, repede dau de gol atitudinea proprietarului.

Uneori proprietarul (picioarelor) le orienteaza in afara zonei de interes chiar inainte sa spuna ca nu-l intereseaza discutia, situatia sau persoana..Alteori e util sa observi varful picioarelor a doi indragostiti, caci ele arata un interes in persoana celuilalt, interes ce face ca talpile si genunchii sa se atraga precum magnetii..

Alteori, in timpul unor discutii interesante sau argumentari foarte intense, mintea interlocutorului te poate fascina atat de mult, incat varful piciorului dominant arata intregul interes pe care-l acorzi, sau chiar simpatie daca cel vizat e “privit”cu partea interna a gleznei.

E frumos sa privesti mesajul pe care picioarele il transmit, mai ales stiind ca sunt greu de controlat si, in consecinta, printre cele mai sincere parti ale corpului nostru 🙂

V-am intrebat saptamana trecuta ce credeti despre imaginea alaturata..m-am bucurat vazand votul vostru (simpatie retinuta , expectativa).

Argumentele la care m-am gandit pentru aceasta concluzie, intr-o ordine a disolutiei lor spre fantezie (ca si semnatura a subconstiantului, limbajul non-verbal poarta caracteristica metaforica a exprimarilor acestei instante psihice):

– centrul de greutate al domnisoarei este mutat spre inainte, pe directia piciorului dominant (presupun ca e dominant piciorul drept, dupa pozitia manii care acopera pe deasupra abdomenul)

– pe cale de consecinta, dinamica spatiului dintre cei doi pare sa tinda spre micsorarea distantei (avansarea varfului drept al piciorului sau este urmata de un avans al partii inferioare a interlocutoarei, chiar daca torsul acesteaia ramane usor in spate)

– piciorul dominant este orientat cu varful catre interlocutor, in oglinda fata de varful piciorului acestuia (unii ar numi asta rapport:)

– la o aparenta solicitare/ argumentare cu mana stanga, interlocutorul “obtine” o inclinare spre aceeasi parte din partea domnisoarei

Acu’, ai de au votat “interes manifest” si “simpatie retinuta” sa puna mana sa contrazica ce-am scris 😉

p.s. imaginea alaturata e pentru cele care nu cred ca picioarele se pot “uita” singure dupa fete pe strada 🙂