Despre Nicola Tesla si rigoarea in analiza psihometrica :) | Psihologie servicii
04 Mar

Despre Nicola Tesla si rigoarea in analiza psihometrica :)

In 1884 ajungea la New York croatul Nicola Tesla (10 iulie 1856-7 ianuarie 1943). Avea in buzunar 4 centi si capul plin de calcule. Impreuna cu George Westinghouse a patentat inventia dinamului, a motorului electric alimentat de la curent alternativ, a bobinei de inductie.

In 1893 sistemul de curent alternativ inventat de Tesla alimenta Expozitia din Chicago. In 1895, Tesla construia sistemul de dinamuri si transformatoare prin care cascada Niagara a ajuns sa produca electricitate. Marconi a pierdut in 1935 procesul in care Tesla il acuza de folosirea a 17 patente proprietate..radioul asa cum il stim noi, a fost inventat asadar de Tesla.
Cercetarile facute in laboratorul lui Nicola Tesla, in apropierea orasului Colorado Springs adesea le ardeau locuitorilor orasului transformatoarele, iar electricitatea folosita in aceste experimente ajungea prin aer si la 40 km de laborator, cauzand scantei in reteaua de electricitate publica si intre conductele de apa ale orasului.
Micorundele, radarul, tuburile fluorescente sunt cateva din inventiile lui Tesla.
Toate acestea le-am scris pentru a putea face o alta afirmatie: Tesla a fost dovedit cu o tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva. Pe langa el, oameni celebri precum Charles Darwin, Cameron Diaz, Jessica Alba, Billy Bob Thorton au fost diagnosticati cu aceasta tulburare.
Tesla isi refacea calculele de trei ori, era foarte grijuliu la salutul prin strangerea mainii ( de fapt, nu mai facea acest gest odata cu avansarea in lumea stiintifica americana, de frica sa nu se contamineze cu virusi), insista ca tot ceea ce manca sa fie atent masurat, folosea intotdeauna 18 servetele la masa, iar multiplii cifrei 3 stateau la baza multor din calculele sale.

OBIECTIV:
Mi-am propus sa inteleg un pic structurile de personalitate ale unor asemenea oameni, cu instrumentele de care dispun acum. Mai mult, sa vad in ce masura o interventie de consiliere psihologica poate diminua asemenea comportamente.

TEORIA:
Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) e caracterizata prin ganduri anxiogene sau ritualuri pe care persoana simte ca nu le poate controla. Daca cineva sufera de TOC este asaltat de imagini si ganduri staruitoare, nedorite sau de necesitatea presanta de a se angaja in indeplinirea anumitor ritualuri.

Cele mai dese compulsii sunt cele privind:
–    frica de contaminare (prin salutul cu mana, prin atingerea clantelor de la usa etc)
–    dubitatiile repetate (“am inchis aragazul?”, “am inchis oare limina?”, “am incuiat casa?”)
–    aranjarea lucrurilor intr-o anumita ordine
–    impulsuri agresive sau oribile (a striga o obscenitate in biserica sau in cursul unui interviu de angajare 🙂
–    dorinta de a spune lucrurile intr-o anumita ordine (?!)
Cel care astfel de ganduri incearca de obicei sa le suprime, iar expresia care defineste starea interna este “egosdistonie”: individul simte disconfortul indus de aceste tendinte, le simte ca fiind ale mintii lui si totodata se simte incapabil sa le stapaneasca.
Simpla incercare de a rezista unei compulsii  aduce in constiinta celui care face acest act mai multa anxietate si presiune. Acestea sunt de regula anihilate prin revenirea la ritualul compulsiv.
Pentru a fi catalogat ca si compulsie, un comportament trebuie sa cauzeze o detresa considerabila, sa fie consumatoare de timp (mai mult de o ora pe zi) ori sa interfereze considerabil cu rutina normala a individului, cu activitatile sociale sau profesionale ale individului.
Poate fi asociata cu tulburarea Tourette (ticuri verbo-motorii) si cu coprolalia (adica vorbitul “urat”). Incidenta la adulti a acestei tulburari este 2,1%.

Pana acum, profilul modal perfect al unui impatimit al studiului culturii organizationale 😉

METODOLOGIA DE LUCRU:
Am rugat patru clienti sa-mi completeze un test de personalitate din gama BIG Five, dupa care am lucrat impreuna timp de cateva luni. Debutul interactiunii a relevat la acesti trei clienti urmatoarele trasaturi relevante: rigoare logica, disciplina spartana in activitatea zilnica, termene-limita respectate cu sfintenie, rigurozitate in efectuarea sarcinilor de serviciu.

Dimensiunile de personalitate evaluate de test sunt:

Dimensiunea Constiinciozitate (C) a acestui test este corelata cu ceea ce in Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale este definit ca fiind Tulburarea obsesiv-compulsiva.
Ei bine, in trei luni i-am “stricat”, asa cum se vede din graficele de mai jos.

In grafice sunt toti factorii de peronalitate masurati la testul 1 si apoi din nou la testul al doilea, precum si diferenta dintre cele doua protocoale (linia verde). Suma diferentelor pentru toti cei 4 clienti este ilustrata mai jos (scorile la testul al doilea – scorurile la primul test). Indicatorii de Constiinciozitate sunt evidentiati prin dreptunghi colorat.

CONCLUZIILE STUDIULUI:

– a scazut teama difuza – indicatorul N1 (anxietate)
– s-a accentuat sentimentul de disconfort emotional – indicatorii N2 si N3 (in concordanta cu renuntarea la ritualurile compulsive)
– a crescut capacitatea de a interactiona si dorinta de a fi printre altii- indicatorii E1 si E2
– gandirea a devenit permeabila la idei si valori noi- indicatorii 05 si 06
– s-a accentuat empatia – indicatorul O3
– a crescut incidenta tacticilor de coercitie in echipele din care faceau parte managerii examinati- scaderea indicatorului A4
– nu au fost afectate auto-perceptia ca profesionist si nici stilul decizional – indicatorii C1 si C6
– a scazut incidenta comportamentelor ritualice- indicatorii C2, C4

Concluziile mele: faptul ca biroul la care lucrez arata asa, iar mintea mi-e structurata “pe cifre”, nu ma face sa ma simt egodistonic 😉

Nota bene: ganduri si comportamente specifice TOC

“Nu reuseam sa fac nimic fara sa recurg la ritualuri. Acestea sunt prezente in orice aspect al vietii mele. Numaratoarea era ceva important pentru mine. Cand imi reglam alarma noaptea trebuia sa o reglez la un numar ale carui cifre insumate sa nu dea ca rezultat un numar “malefic”. Daca sora mea avea 33 de ani si eu 24, era imposibil sa las televizorul pe canalul 33 sau 24. Imi spalam parul de trei ori si nu o data pentru ca 3 e un numar norocos, iar 1 nu este. Imi lua mai mult sa citesc pentru ca numaram randurile dintr-un paragraf. Cand scriam la o teza nu-mi permiteam sa am un anumit numar de cuvinte pe un rand daca numarul lor era unul “malefic”. Mereu eram ingrijorat ca, daca nu efectuam o actiune, parintii mei vor muri. Sau ma temeam de eventualitatea de a le face rau, care era total irationala. Nu as fi putut sa scriu cuvantul “moarte” fiindca ma temeam ca se va intampla ceva rau.”
–“A ma imbraca dimineata era dificil, pentru ca urmam un ritual si daca deviam de la ritualul respectiv, trebuia sa o iau de la capat. Constientizam ca ritualurile erau fara sens, dar nu le-am putut inlatura decat prin intermediul terapiei.”

2 thoughts on “Despre Nicola Tesla si rigoarea in analiza psihometrica :)

  1. oare de ce o fi personajul din filmulet tocmai japonez? By the way, filmul e plin de produse americane. Constat ca eu inca mai am sanse (imi pun cutiile cu iaurt intr-un anume loc din frigider si ma deranjeaza sa fie in altul, da inca nu le aliniez perfect cu eticheta in aceeasi directie) 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com