Psihologie servicii
09 Jan

..sarmale si neurologie

salata..dupa atatea sarmale de sarbatori am inceput sa visez aiurea..aseara, de exemplu, am visat salata de legume cu chips-uri de cartofi…atat de tare m-a impresionat visul, ca azi l-am si transpus in realitate. Nu de alta, dar m-am gandit ca subconstientul meu stie mai bine ce-mi trebuie šŸ˜‰

Voi trata in cele ce urmeaza un subiect central al psihoterapiei: legatura dintre relatia psihoterapeut-client si evolutia emotionala a clientului. Pentru cei care nu au rabdare sa parcurga argumentatia, va recomand concluzia šŸ™‚

Voi folosi pentru argumentare un studiu si un articol:

– un studiu intitulatĀ  Oxytocin receptor genetic variation relates to empathy and stress reactivity in humans – in care se evalueaza rolul neurohormonului oxitocina in empatie

– un articol intitulat The Person-Centered Approach Meets Neuroscience – in care se evalueaza empatia din punct de vedere al proceselor neurologice implicate.

Studiul sus-mentionat priveste implicatiile pe care configurarea genetica a neuroreceptorului oxitocinei le are asupra empatiei si asupra reactiei la stres.

In primul rand, oxitocina este un hormon si totodata un neurotransmitator secretat in hipotalamus. Ea este eliberata atat in creier, cat si in fluxul sangvin din restul corpului. Tintele oxitocinei sunt hipotalamusul, nucleul amigdalian din creierul limbic, inima, uterul si regiunile parasimpatice ale maduvei spinarii.

Studii facute asupra oamenilor cu administrarea intra-nazala a oxitocinei au aratat o crestere a generozitatii, increderii, contactului vizual si a abilitatii de a face inferente privind starea mentala a altora (mai pe scurt- empatie). Totodata, oxitocina a fost dovedita ca avand efect in reducerea nivelului de cortizon, inhiband astfel raspunsul cardio-vascular la stres si atenuand responsivitatea nucleuluiamigdalian la stimuli emotionali.

Manipularile genetice realizate asupra neuro-receptorului oxitocinei la soareci au aratat ca eliminarea oxitocinei din creierul acestora a produs cresterea agresivitatii, diminuarea comportamentelor de ingrijire a puilor, precum si diminuarea comportamentelor ce implica memoria sociala.

La oameni, disfunctiile receptorului oxitocinei au fost asociate cu autismul si sindromul Asperger (manifestat prin dezechilibre ale functiei de interactiune sociala si comunicare). Totodata, aceste disfunctii genetice la oameni au fost corelate cu scaderea intensitatii comportamentelor de ingrijire/ protectie fata de progenituri.

Acum despre empatie si psihoterapie: la nivelul zonei frontoparietale a creierului brain2se afla neuronii oglinda. Rolul acestora este de a asigura rezonantaemotionala in situatii de interactiune sociala. Aceasta se produce prin imitarea automata a expresiilor faciale ale celor intalniti si prin subsecventa replicare a proceselor interne ce au indus initial expresiile imitate.

Cu alte cuvinte, neuronii oglinda permit o simulare organica a unei actiuni, emotii senzatii observate la altul. Cel putin asa stipuleaza teoria empatiei prin imitatie copiipostulata de Ferrari si Gallese in 2007. Imitarea organica este conceputa ca un mecanism automat, pre-reflexiv. Adica empatia e mai putin bazata pe o functie explicita, cognitiva (inferente legate de sensul comportamentului celui observat), cat mai mult o functie implicita, bazata pe procese din afara constiintei.

Procesele empatice capata astfel atributul “organic” pentru ca nu doar observam o alta persoana, dar observatia este acompaniata de schimbarice survin in regiunile proprioceptive(somato-senzitive) ale creierului nostru. Prin urmare, putem sti din proprie experienta cum se simte o persoana pe care o observam.

Un studiu interesant privind relatia terapeutica arata ca in cazul unei relatii terapeutice empatice, conductanta electrica a pielii co-variaza la terapeut si la client. Aceasta se intampla numai si direct proportional cu gradul in care clientul percepe din partea psihoterapeutului intelegerea empatica.

Si, ca sa nu fie postul asta o disertatie privind empatia, concluzia: conjugarea celor doua pachete de informatii prezentate aici indreptateste a afirma ca empatia nu numai ca ajuta participarea la viata emotionala a altuia si, pe cale de consecinta, adecvarea comportamentala in campul social. Mai mult, empatia folosita ca si unealta de interventie in relatia psihoterapeut-client are ca efect calmarea/ domolirea nivelului anxietatii celui vizat de actiunea empatica, cu toate efectele benefice ce decurg de aici: creativitate, decizie ancorata in realitate si mai buna adaptare la interactiunile sociale.

Voi reveni cu privire la primele doua aspecte.

05 Dec

Quo vadis?

..e deja tarziu, iar dupa o zi grea, nu prea mai am rabdare..Am plecat la 5 dimineata din casa spre locul unde nu stiam exact ce voi face. Asta mi-a dat o senzatie de usor disconfort si agitatie. “O sa ma intorc acasa fericit”- mi-am spus si am iesit pe autostrada. Asa a si fost šŸ™‚

Gandind la cum mi-a fost ziua, nu sunt atent la portiunea de gheata pe care rulez..si iata ca masina merge sub un “oarecare” unghi fata de axul drumului..stomacul mi se face un ghem de nervi si evit in ultima clipa sa trag de volan..masina revine chinuitor de greu la directia initiala..am avut senzatia ca directia s-a facut rigida in cursul derapajulului si ca mi-a venit apoi mai usor sa controlez totul.Ā  Un indicator galben din bord imi arata ca am derapat si ca ceva a reactionat sub capota. Am scapat..

O fi si in mintea mea asa ceva? Tare mi-ar trebui pe distantele lungi si obositoare dintre doua “statii”, distante pe care nu am timp sa ma gandesc la mine si la ce fac.. Mi-ar trebui un dispozitiv, ceva, care sa ma repuna pe drum, daca eu am uitat in care parte am hotarat ca mi-ar fi bine sa merg.

Pai…axioma dreptei spune ca prin doua puncte trece o singura dreapta. Singurul punct pe care-l am in permanenta si sigur e experienta prezenta. Motive, trebuinte…toate se vor alimentate din energia clipei prezente. Cum le pun in ordine, cum le fac sa astepte?

Constientizarea unei nevoi in planul psihic face ca obiectele din lumea exterioara sa se polarizeze in grade de valenta fata de acea nevoie: foarte utile pentru nevoie, mai putin utile, nesatisfacatoare..Cum aleg intre valente asemanatoare? Cum stiu unde trag linia spre viitorul care vine?

..viitorul mi-l alcatuiesc din imagini despre mine, in care simt, vad, aud in jurul meu si in mine o stare pe care o voi trai atunci: voi fi fericit cand voi ajunge acasa, voi simti ca ma relaxez dupa o zi obositoare..Voi fi odihnit sau voi fi cu prietenii, sau voi fi multumit.

O fi asta important, sa prefigurez mental catre ce ma indrept?

Sa ne imaginam ca trebuie in permanenta sa imi aduc aminte de ce tin mainile pe volanul masinii cu care merg pe autostrada, la 140 km/h…sa ne imaginam ca derapez pe gheata la care nu ma asteptam sa apara in drumul meu..Cam multe de gandit..Ce bafta! Subconstientul are grija sa lanseze sistemul de stabilitate a directiei daca abaterea spre un scop nou nu e subsumata unui ideal proiectat anterior. Intre motive (directii?) echivalente, subconstientul poate procesa fluxuri imense de date, in fractiuni de secunda..”oportunitatile” ar putea fi doar concentratii mai bune de fire cauzale care sa ne duca la ceea ce ne-am dorit.

Mai spun unii (matematicieni cred ca le spune..) ca printr-un punct trec o infinitate de drepte concurente, prin doua puncte trece o singura dreapta. Un punct (prezentul) nu e de ajuns sa ai o directie. Viitorul dorit si prefigurat intr-un limbaj pe care sa-l inteleaga subconstientul (emotii) deja e o directie coerenta, un destin. Abaterile de la proiectia initiala se fac numai pentru un consum mai mic sau pentru ajustarea la obstacole neprevazute…

Busola interna ne duce mai departe.. curiozitatea ajuta šŸ™‚

Carl Gustav Jung: “You meet your destiny on the road you take to avoid it”

28 Nov

Brand yourself – elemente de psihodiagnostic

Am facut o afirmatie saptamana trecuta: startul intr-un proces de auto-dezvoltare siĀ promovare a propriei imagini in contact cu ceilalti se face doar pornind de la un set de reguliĀ de evaluare a realitatii, set care este intern fiintei noastre.

Imi propun in acest post sa detaliez conceptul de auto-actualizare si sa evaluam impreuna ceea ce arata cifrele despre demersul de self-branding al unora dintre clientii mei. Pentru asta am selectat un lot de 44 oameni din diferite industrii, care au completat la intervale de timp cuprinse intre 180 si 260 zile (zile scurse intre prima aplicare a testului si cea de a doua aplicare a aceluiasi test) un test de personalitate din categoria BIG-FIVE (dimensiunile evaluate in tabelul de mai jos). Cu o parte din ei (27) am desfasurat programe de consiliere psihologica, cu cealalta parte (17) training si prezentarea rezultatelor la teste. Mediile aritmetice ilustrate aici pentru lotul de studiu si pentru lotul martor s-au realizat pentru diferentele numerice dintre scorurile la primul test si scorurile la al doilea test.

Pentru validarea conceptului de auto-actualizare, voi folosi lucrarile psihoterapeutului american Carl Rogers, care afirma ca tendinta la actualizare este vulnerabila la conditiile de mediu (Rogers, 1980; Rogers & Sanford, 1984). Acolo unde afirmatiile psihoterapeutului au legatura cu ceea ce voi prezenta in cifre, voi sublinia propozitiile in text.

In circumstante nefavorabile pentru organism, tendinta la actualizare poate fi afectata in asa fel incat organismul poate fi distorsionat, desi tendinta la actualizare continua sa ramana atat de constructiva cat este ingaduit de circumstante. Intr-o sugestiva metafora Rogers, in 1980 spunea: ā€ž desi conditiile sunt nefavorabile cresterii, cartofii dintr-un beci vor inmuguri, iar mladitele vor creste spre firicelul de lumina care patrunde prin fereastra. Desi nu vor deveni niciodata plante adulte, aceste mladite palide sunt expresia tendintei la actualizare, tendinta de a-si indeplini potentialul. Viata nu abandoneaza lupta nici in cele mai neprielnice conditiiā€.

Tendinta la actualizare impinge spre socializare (Rogers, 1982). Fiintele umane au o natura sociala, drept urmare directia de baza a tendintei la actualizare la oameni este in sensul unui comportament social constructiv. Cu cat conditiile de mediu sunt mai bune, cu atat este mai puternica expresia caracteristicilor directionale, deci la oameni, capacitata de a fi empatici, de a se afilia, de a se exprima verbal, concretizate intr-un comportament social constructiv este cu atat mai dezvoltata cu cat au fost mai prielnice conditiile de dezvoltare.

ā€œInainte de toate, persoana se indreapta catre a fi autonomaā€¦ devine responsabila pentru sineā€¦ libertatea de a fi tu insuti este o libertate inspaimantatoare si subiectul se indreapta catre ea cu precautie, frica si neincredere; actualizarea self-ului nu este o crestere naturala, ci mai de graba o lupta personala pentru autenticitateā€.

Dezvoltarea self-ului si a self-concept-ului reprezinta un subsistem al tendintei generale la actualizare.

O persoana complet integrata prezinta o mai mare deschidere spre experienta, o crestere a increderii in organismul sau, ceea ce determina cresterea libertatii psihologice a individului. Libertatea psihologica este un proces de crestere, dezvoltare si realizare.Ā Terapeutul nu incearca sa determine nimic in mod fortat (directiv), ci sa se limiteze la o intelegere linistita a modificarilor interioare ale clientului si la o stimulare a explorarii self-ului clientului, rezistand impulsului de schimbare imediata.

Rogers, 1942 scria: ā€žTerapia nu este o chestiune de a face ceva pentru individ sau de a-i induce ideea de a face ceva pentru el. Este o chestiune de eliberare a individului pentru o crestere normala si dezvoltareā€

Mai jos voi prezenta grila pe care testul de personalitate folosit de mine evalueaza urmatoareleĀ dimensiuni generale ale personalitatii: dezechilibru emotional – N, extraversie – E, deschidere la experienta si emotii – O, agreabilitate si capacitatea de a sustine si proiecta scopuri – C (si cate 6 sub-grile pe fiecare din aceste dimensiuni de personalitate).

Mai jos sunt mediile aritmetice pentru cele doua loturi, medii realizate pentru diferentele de la testul I la testul al II-lea (adica am facut diferentele dintre scorurile pentru fiecare sub-grila, pentru fiecare individ).

Rezultatele arata ca lotul de studiu (clientii cu care am lucrat intre 180 si 260 zile) au avut recul puternic pe scalele de dezechilibru emotional (scorurile N). Recul s-a inregistrat si la lotul-martor, dar pe mai putine scale si de o amplitudine mai mica.

Afirmatia de mai sus, in care psihoterapeutul Carl Rogers spunea ca tendinta la actualizare impinge la socializare este dovedita de amplificarea generala a scorurilor din scalele de extraversie, in special scalele de caldura-entuziasm (E1) si cea de activism (E4).

Afirmatia potrivit careia tendinta la actualizare produce o mai mare deschidere spre experienta si empatie este deplin dovedita de scorurile O3 si O5 si O6 (empatie, deschidere la idei si valori), scoruri care arata permeabilitate mare la moduri divergente de a vedea-imagina lumea.

Scorurile din grila de agreabilitate A dovedesc logici sociale de tip cooperare-deschidere mai pronuntate decat la lotul-martor.

As observa ca functia de a seta obiective si de a le urmari este consolidata la lotul de studiu, dovada fiind scorurile mai mair in scala de constiinciozitate C. Mai mult, pentru ca tema discutiei este self-branding-ul, as observa scalele de auto-evaluare de competenta (ce crede subiectul de spre eficeinta lui profesionala) si C4 (dorinta de realizare- gradul de investire a energiei in evolutie personala, in strategii de transformare). Maturitatea decizionala (scalele N5- impulsivitate) si C6 (deliberare, analiza amanuntita inaintea deciziei) s-a accentuat la lotul-studiu.

Iata scorurile in ordinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-studiu:

Iata scorurile inĀ rdinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-martor:

In final, voi face o afirmatie inginereasca: tendinta la auto-actualizare si construire a unei imagini de sine puternice (denumita aici Self Brand) exista, se manifesta vizibil pe intervale de timp de minim 180-260 zile si se poate masura šŸ˜‰

27 Nov

Sambata..relaxare :)

..a fost (pentru toti, cred) o saptamana frumoasa si grea. Am plecat la drum cu regretul ca nu apucasem sa gatesc. penne cu calamarTrecand saptamana trecuta pe langa un vas de ceramica, am avut o viziune si o voce interioara mi-a zis: “inele de calamar, penne, gorgonzola, portocala si parmezan. Toate astea la cuptor.” Chiar daca n-am inteles din prima ce zicea vocea aia flamanda, imaginea pe care am vazut-o cu ochii mintii (asemanatoare cu cea de alaturi) a fost suficienta. Asa ca m-am intors de pe unde am fost si mi-am “definitivat” revelatia, dupa cum se vede. Sa stiti ca e buna vocea asta interioara, dar si mai bun e ceea ce aduce cand o asculti šŸ˜‰

23 Nov

Brand yourself

brand yourself..de unde as incepe daca as vrea ca propria-mi persoana sa fie mai vizibila si sa am o voce mai puternica intre ceilalti?

De la identitatea personala…sau de la brand-ul personal. Constatam similaritati intre oameni, constatam ca pot fi incadrati in tipologii si totusi, cand abordam descriptiv, detaliat un individ, ajungem la concluzia ca e greu sa-l confunzi cu un altul. Ceva il diferentiaza, ceva e numai al lui si-i da unicitate.

Conditii externe sau interne fac din aceasta modalitate unica si individuala un complex adaptativ, fluid.

Ca niste valuri care, in contact

cu tarmul, pierd usor din energie. Pastreaza ceva din ceea ce au fost si imprumuta din forma tarmului pe care ajung.

Si totusi..cum ajungem la a vorbi mai puternic despre noi?

Constientizand pentru inceput ca avem in noi resurse vaste pentru a ne dezvolta. Potentialul si individualitatea noastra nu sunt cantitati fixe, putandu-se transforma, daca vrem.

Acolo unde dezvoltarea este distorsionata sau blocata, se poate prezuma ca nevoia de baza a individului privind acceptarea a fost anulata/ modificata de o relatie. Lipsa auto-acceptarii duce la crearea unui concept de sine si a unui comportament aferent ce au ca obiective autoprotectia.

Cu alte cuvinte, ceva ne poate face sa avem o imagine de sine perturbata, imagine din care lipseste ingredientul increderii. Acest ceva este, de regula, o relatie cu un mediu sau o persoana in care am fost “educati” ca NU SUNTEM IN REGULA.

brand yourself

Cum ar fi daca am incepe sa ne gandim ca instanta dupa care evaluam corectitudinea sau incorectitudinea unor decizii nu e externa, ci e interna? Cum ar fi daca am renunta un pic macar la reguli externe fiintei noastre si am evalua strict dupa ce simtim? De gandit: ce-i aia si cum simte idealul de individ “fully functioning“?

12 Nov

Ideal vs obiectiv

Zilele trecute ma gandeam care ar fi diferenta dintre un ideal (model mintal de tip anticipativ cu ajutorul caruia proiectam in viitor anumite finalitati=scopuri sau obiective) si un obiectiv (finalitate masurabila a conduitei). Ma mai gandeam eu ca intre dorinta si scop se interpune natural un interval de timp.
Apoi mi-a explicat motanul Oggy asa: “idealul iti da reflexe de vanator, dar e intangibil. Obiectivul il mananci”.
Lectia data de motanul meu, mai jos:

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com