Ronin syndrome III | Psihologie servicii
03 Oct

Ronin syndrome III

..in ultima vreme m-am tot gandit.. am baut cafea si m-am gandit. M-am gandit ca daca ne luam in serios, se duce-n colo creativitatea si ne coplesesc necazurile.

Pe urma m-am pus pe facut mancare si iar am gandit: paste cu fructe de mare, rosii, ciperci si branza camembert. Punem crevetii si midiile la fiert in niste apa cu sare si condimente. Cand astea sunt gata, punem repede in apa clocotita niste rosii mici- ca le scoatem mai usor coaja. Ciupercile taiate si rosiile vor sta impreuna intr-o tigaie, in nitel ulei de masline si un pic de apa ramasa de la fierberea fructelor de mare.

Niste paste integrale fierte le amestecam cu toate astea de mai sus, punem bucati de branza camembert desupra si dam la cuptorul cu micorunde (mie-mi era foame, voi puteti pune la cuptorul aragazului, daca nu va grabiti).

Azi o sa ne apropiem nitel de Jung si de arhetipurile lui..in special de unul dintre arhetipuri, denumit Trickster.

Arhetipul, ca si concept,  ar desemna un model original al unei persoane, un exemplu, dupa care sunt copiate sau modelate altele…Ar desemna acest model un simbol universal recognoscibil de catre altii.

In filosofie, Platon a introdus modelele ideale ale lucrurilor percepute sau simtite – Ideile: forme mentale pure, implantate in suflet inca dinainte de nasterea acestuia in lume. Potrivit lui Platon, ideile erau colective, raspandite la toti oamenii, pentru ca permiteau recunoasterea caracteristicilor generale ale unui lucru sau fenomen, mai degraba decat a trasaturilor specifice, particulare.

Jung afirma ca nenumaratele repetitii ale unor experiente de viata in istoria omenirii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu neaparat sub forma unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara continut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune.
Arhetipurile sunt inconstiente, dar pot suferi prelucrari constiente, pot imbraca forme metaforice si apar in mituri, basme sau se transmit sub forma invataturii ezoterice. Se manifesta nemijlocit in vise si viziuni, de acesta data fiind mai individuale si greu inteligibile. Constientizarea si perceperea arhetipului il modifica in functie de constiinta individuala in care apare, de prejudecatile si limitarile constiente ale individului.
Pentru a verifica faptul ca ceea ce ramane sunt ceea ce Jung numeste arhetipuri ar trebui sa le verificam universalitatea, faptul ca apar la multi oameni. Dar aceasta universalitate nu demonstreaza caracterul innascut de vreme ce oamenii traiesc in aceiasi lume si au experiente asemanatoare.
Alte surse pentru materialul arhetipal ar fi productia activa si intentionata a imaginatiei, dar si ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de transa si visele din mica copilarie (intre 3 si 5 ani).

Printre formele arhetipale identificate de Jung se numara si cea a Tricksterului: exemplificat in mitologie de imaginile lui Hermes Psyhopompos (calauza spiritelor) al grecilor, cea a lui Loki vikingul, sau a lui Coyote al miturile bastinasilor americani. La fel ca si Hermes, Coyote e un clovn, face oamenii sa rada, sparge regulile zeilor ,minte si uneori fura (Hermes era desemnat zeul comertului, dar si al hotilor!).

Romanii il au pe Pacala, cel care infrunta cu siretenia lui taraneasca zmeul cel puternic sau dracul cel rau (Stan Patitul).

“Metodele” Tricksterului aduc un nou continut experientei, emotii puternice si rasturnarea cadrului de referinta. Tricksterul intra cu normativul intr-un joc periculos, ambivalent. El produce dezordine, suferinta, insa si tehnici culturale necesare pentru supravietuire (a se vedea mitul titanului Prometeu, cel care a furat focul de la zei si l-a daruit oamenilor).

Donald Winnicott, pediatru si psihanalist britanic care a pus bazele psihanalizei copilului, afirma ca furtul si mintitul ca acte au la baza cautarea unei stari anterioare. Manifestarile comportamentale ce implica furatul si mintitul au ca si caracteristica principala aceea ca supara, iar la nivel inconstient pot semnifica o reluare in posesie a ceva iubit. Tendinta antisociala a copilului implica asadar speranta ca ceva bun poate fi regasit.

Despre Trickster, Jung scrie: “el tine sub ochii individului cu o dezvoltare mai inalta starea precedenta intelectuala si morala, pentru ca acesta sa nu uite ce se intampla ieri. Noi ne inchipuim ca ceea ce nu intelegem nu are nicio influenta asupra noastra. Dar nu se intampla mereu asa. Omul intelege rareori doar cu capul, si atat mai putin cand este primitiv. Mitul are, datorita numinozitatii sale, o influenta directa asupra inconstientului, indiferent daca el a inteles constient sau nu. (…) Din punct de vedere psihologic se poate afirma ca istoria culturii umane reprezinta incercarile omului de uita transformarea sa din animal in om. (…) Pe afara suntem aproape un om de cultura, iar pe dinauntru un primitiv. Ceva din om nu e dispus sa abandoneze realmente inceputurile, iar altceva crede ca le-a depasit de mult timp.

Opozitia celor doua stari de constiinta nu este nimic altceva decat expresia structurii contrarii a psihicului care este desemnat ca un sistem energetic bazat pe tensiunea contrariilor.

Trickster-ul este figura colectiva a umbrei, o insumare a tuturor caracteristicilor individuale inferioare.” (Carl Gustav Jung-Arhetipurile si inconstientul colectiv, pag. 274)

Ma voi opri aici, deocamdata, dar nu inainte de a va arata cum ati “recunoscut”, fara a va cunoaste intre voi, imaginea motocicletei rosii intr-o rebeliune si o joaca identice cu Tricksterul jungian 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com