analiza | Psihologie servicii | Page 2
18 Apr

Stima de sine versus agresivitate

The human body is the best picture of the human soul.

stima de sine

Ludwig Wittgenstein

Ziceam ca vom vedea daca prezenta sau lipsa asertivitatii poate fi considerata un semn al stimei de sine. Si o sa studiem asta folosindu-ne de limbajul non-verbal al actorului Mihai Bendeac intr-o secventa in care e agresat verbal. Dar mai intai, facem urmatoarele lucruri (aprindem lumina si ne organizam, da? 🙂

  • stabilim componentele stimei de sine
  • analizam un pic pe dl. Mihai Bendeac: convingeri care sa fundamenteze un nivel al stimei de sine. Precizare: deoarece avem de-a face un un actor, acceptam faptul ca gradul de acuratete al acestui tip de analiza poate fi variabil, in functie de cat de mult si-a propus persoana analizata sa devieze de la personalitatea de baza (!)
  • gasim indicatori atitudinali ai stimei de sine (adica voi o sa-i evaluati comportamentul)
  • optam pentru un profil care sa explice cele observate intr-un tot unitar (adica o sa va exprimati opiniile intr-un chestionar)stima de sine-schema

Acum, ca sa nu plictisim lumea prea mult, in structura stimei de sine intra vreo 4 chestii (vezi schema):

  1.  Sentimentul de a fi iubit/ apreciat de altii: a fi convins ca ai lucruri de oferit altora si ca esti demn de apreciere.
  2. Capacitatea de a te adapta la critica: a vedea feed-back-ul negativ al celorlalti intr-o maniera obiectiva.
  3. Capacitatea de a te adapta la rejectare: a pastra directia decisa de tine, in ciuda neacceptarii celorlalti.
  4. Sentimentul auto-eficientei: a trece peste grijile cauzate de noutate. Increderea ca, atunci cand iti propui ceva, poti realiza.

Ne uitam la filmul de mai jos (4:30) si pe urma dam note pentru fiecare dimensiune evaluata.

Asa. Acum folosim informatia furnizata de Centrul pentru Consiliere si Sanatate Mentala al Universitatii Texas si ne hotaram la ce profil ne-am uitat in film:

Dupa parerea ta, care profil e cel mai potrivit pentru a explica ceea ce ai vizionat mai sus?

View Results

Loading ... Loading ...

Exista in filmul de mai sus doua secvente de comportament non-verbal in care actorul inghite in sec si inchide ochii (min 3:18 si din nou dupa 5 secunde in minutul 3:23). Pastrand in minte faptul ca e racit la data realizarii intreviului si ca s-ar putea sa gresim… ce-ar fi sa notam cuvintele in preajma carora aceste comportamente se manifesta?

Adica: daca in restul interviului nu inghite in sec, de ce tocmai aici si inca de doua ori in 5 secunde?

Hmm… valorile in jurul carora se poarta discutia pentru acea secventa sunt: mama, iubire, profesie.

Facem pariu ca actorul devine agresiv (bresa in nivelul stimei de sine) cand sunt atinse vreuna din cele trei valori centrale?

Hai sa ne uitam in filmul de mai jos si sa urmarim amplitudinea pendularii genunchiului stang, la atacurile verbale ale celor de la Epic Show. Agitatia cea mai puternica se produce de fiecare data in jurul subiectelor: profesie, emisiunea de la Antena 1 si Mircea Badea.
Momentul in care miscarea are amplitudinea cea mai mare este cel in care se discuta despre… conflictul cu Mircea Badea si oprirea emisiunii de la Antena 1 (min 1:09-1:13). Acest gest al pendularii genunchiului este urmat de centurare (asezarea tricoului in jurul taliei) – semn inconstient al impunerii teritoriale.

Ce urmeaza e ca dl. Mihai Bendeac raspunde  nimicitor la finalul interviului, folosind valoarea profesie (urmata de invocarea notorietatii) intr-un asa fel incat interlocutorii raman fara replica si …umiliti.

O fi genul de sentiment pe care-l contine cel mai puternic in acel moment actorul si , pe cale de consecinta, il proiecteaza cu intensitate in exterior?

07 Apr

Stima de sine versus agresivitate – introducere

stima de sineAct as if what you do makes a difference. It does – William James

Mi-am propus sa inteleg in ce masura agresivitatea poate fi inlocuita de stima de sine si cum pot discerne intre cele doua. Si, cum uit repede teoria, ma bazez doar pe ce pot observa 😉 Asa ca am cautat sa vad  o interactiune in care sa fie vulnerata cat mai mult stima de sine…ghici ce? Am gasit pe unii domni de la Epic Show care-l iau pe dl. Bendeac in tot felul de chestii… :/

Precizare: niciunul din personajele prezentate in secventa de film nu mi-e in vreun fel exagerat de simpatic ca sa-i iau partea sau mai stiu eu ce.

Inainte de a ne uita la filmulet, hai sa faceum un experiment:

– puneti picior peste picior si miscati-va rapid laba piciorului

– puneti varful piciorului pe podea si dati din picior cat de repede puteti

Acum selectati din lista de mai jos cuvantul care se potriveste cel mai bine cu starea care a aparut odata cu miscarea:

Care stare se potriveste mai bine cu miscarea facuta de tine?

View Results

Loading ... Loading ...

E un tip – Joe Navarro – din a carui carte (Secretele comunicarii nonverbale) m-am lamurit in legatura cu sinceritatea picioarelor. Omul afirma ca picioarele sunt greu de controlat atunci cand mintim, iar “afirmatiile” lor pot anticipa o afirmatie verbala chiar si cu cateva zeci de secunde. Eu mai cred si ca picioarele pot exprima emotii profunde, unele inaccesibile instantei constiente. Asa o fi?

Ia sa vedem: cum face personajul al doilea din stanga de fiecare data cand il ataca verbal pe Bendeac?

Vom vedea o succesiune de gesturi pe mai multe segmente ale corpului distinsului domn (presupun ca nu-i e bine deloc cand spune ce spune):

– agitatia labei piciorului, cu doua tipuri de miscari:

  • una de anticipare, cu o cadenta mare (presupunem ca miscarea e generata de tensiunea care se acumuleaza inainte de atacul verbal?)
  • cealalta miscare apare chiar in timpul atacului verbal si e de pendulare

– mana stanga atinge nasul inainte de “alocutiune” – posibil indicator de disconfort

– dupa aceste miscari, mana dreapta se aseaza in sold, manifestand fatis agresivitatea (teritorialitate) Daca are sens, data viitoare vedem si pe dl. Mihai Bendeac cum isi stapaneste agresivitatea (picioarele nu mint…), reusind sa raspunda nu agresiv, ci asertiv. O fi asta un prim semn pentru prezenta stimei de sine?

07 Mar

Bochi Bochi

  echilibruSpuneam ca salutul cel mai des folosit intr-una din provinciile japoneze (Osaka) este sub forma unei intrebari: Moukarimasu ka? (merge treaba?) Si mai spuneam ca voi analiza felul in care, in ultimii patru ani, a “tranzactionat” cu echipa sa unul din comerciantii pe care-i stresez eu constant. Asta ca sa putem raspunde (tot in japoneza) la intrebarea postului anterior 😉

Zis si facut!

Am cautat in piata comerciantilor cunoscuti de mine pe unul care sa-si fi consolidat pozitia in ultimii ani pe “bursa” leadershipului organizational. Am gasit un astfel de om, ale carui cote sunt in crestere in ultimii 4 ani: din 2010 pana-n 2014 isi motiveaza constant si coerent angajatii, obtinand scoruri in crestere la bursa implicarii acestora in afacere (pe masurate, nu pe povesti!)

Dupa ce l-am gasit, l-am convins sa-mi completeze (pentru a treia oara in ultimii 4 ani!) un test de personalitate cu 240 itemi. A bombanit, dar s-a supus 🙂

Despre metoda asta de analiza spuneam ca a fost inventata in jurul anului 1700 de un trader japonez pe nume Munehisa Homna. Multumita inventiei sale, el a putut domina  bursa japoneza de orez cu sediul in Osaka. El aseaza datele intr-un grafic “lumanare”, cu logica: pret de deschidere, cel mai inalt pret, cel mai scazut pret, pretul de inchidere (OHLC).

Pentru analiza factorilor de personalitate, scorurile obtinute pentru cele trei aplicari ale aceluiasi test – pe o perioada de patru ani – sunt aranjate in ordinea: scor de inceput de examinare, cel mai inalt scor, cel mai scazut scor, ultimul scor din serie.  bursaVreun bec aprins pana acum?

Interpretarea graficelor se face dupa urmatoarele reguli:

– Corpul lumanarii sau partea plina a graficului reprezinta diferenta dintre pretul de deschidere si pretul de inchidere (C-O sau O-C), iar culoarea acestuia este data de rezultatul diferentei:

  • verde daca este o crestere a pretului de la inchidere/sfarsit fata de deschidere/inceput.

Daca corpul este destul de mare (adica diferenta C-O este mare) atunci avem o presiune la cumparare, deci un sentiment pozitiv/ optimist care determina achizitii. In termeni de personalitate, ceva a generat deschiderea personalitatii celui examinat catre dimensiunea investigata

  • rosu daca este o scadere a pretului la sfarsitul perioadei de tranzactionare fata de cel initial. La fel daca corpul este rosu si mare atunci avem o presiune la vanzare, deci un sentiment negativ/ contractie in piata. In termeni de personalitate, ceva a generat o reducere a interesului pentru dimensiunea investigata.

– liniile de deasupra sau dedesubtul lumanarilor se numesc umbre, si reprezinta grafic maximele (deasupra) si minimele perioadei analizate (dedesubt)

Si acum sa facem analiza pe 5 categorii de “produse” tranzactionate de personalitatea celui in cauza:

  1. echilibru emotional (N)
  2. extraversie (E)
  3. deschidere la experiente noi (O)
  4. agreabilitate/ permeabilitate fata de opiniile echipei (A)
  5. constiinciozitate (C)

nevrotism1. Cum stam cu costurile pe echilibru emotional? Se vede treaba ca nu-i deloc ieftin sa mentii pozitii cu expunere mare cand esti timid (“costul” mare pe N4 arata un individ nu foarte confortabil in situatii ce presupun expunere publica). In schimb, N1 arata castiguri pe zona de relaxare, calm, pastrarae cumpatului cu usurinta (N1 masoara anxietatea).

“Umbrele” (liniile descendente) din N2 si N3 arata minime de-a lungul perioadei, deci avem potential in a scadea din cand in cand in ostilitate si depresie (mai pe romaneste, asta-i potential de optimism 😉

extraversie2. Ce mai avem in trendurile omului nostru? O diminuare a factorului E4 (activism), care poate arata ca ne alocam timp sa si gandim, o crestere in caldura contactului cu ceilalti (E1- nu e spectaculos acest factor, ceea ce ma face sa constat ca introvertii sunt chiar niste oameni de incredere 😉 Costurile apar in aparenta tonusului emotional (E6) care pare mai putin exuberant. De observat prezenta dominanta, plina de forta data de factorul E3 in “achizitie” constanta si puternica (de la medie inferioara, la medie superioara).

deschidere

3. Ups! Pe scala asta vedem “cumparari” masive de empatie (O3) si o focalizare pe problematici concrete (scadere in O5, ca “plata” masiva). Factorii fantezie si simt estetic (O1 si O2) isi pastreaza flexibilitatea.

Mare lucru, se pare ca cineva a inteles ca n-ai performanta daca nu indeplinesti doua conditii de traseu:

– mintea focalizata pe tinta

– sa nu uiti sa-i iei si pe altii cu tine la drum

agreabilitate4. Mai departe, in zona logicilor sociale si “investitiilor” aferente. Toate arata cumparari masive de inteligenta sociala: investirea increderii in altii (A1)- cu potential de crestere a investitiei pe acest palier (graficul verde are umbra deasupra, da?). Abordarea deschisa, franca (A2) si dorinta clara de a fi de ajutor (A3). Cea mai mare “investitie” o face al meu comerciant in blandetea cu care-si trateaza oamenii (A6), factorul avand potential de dezvoltare (umbra deasupra…).

constiinciozitate

 

5. Ia sa vedem si ultimul palier al “investitiilor”: Constinciozitatea! Daca analizam culoarea, vedem scaderi in factorii Ordine (C2) si Deliberare (C6). Daca ne uitam si la palierul de unde se fac scaderile respective, ne linistim: abia acum avem de-a face cu flexibilitatea si viteza cuiva care coordoneaza oameni. Scorurile anterioare erau foarte bune, dar pentru un ceasornicar elvetian care lucreaza singur in laboratorul lui!

Una peste alta, analizand “investitiile” facute de al meu comerciant, putem vedea ca a platit pentru Agreabilitate si a achizitionat cantitati mari din urmatoarele “produse”: incredere acordata celorlalti, sinceritate, altruism, bunavointa, blandete.

A scazut investitia pe dimensiuni de personalitate deschise catre: fantezie, simt estetic si a investit enorm in deschiderea fata de ceea ce simte (atat el cat si ceilalti- empatie).

A redus eforturile mari pe care le facea pe dimensiunile: a fi vazut ca un profesionist-model (Competenta), a fi extrem de ordonat si a intarzia decizia pana toate datele sunt clare (Deliberare).

Si acum, dupa ce am facut atata analiza pe “tranzactionarile” si preturile platite de clientul meu, putem concluziona ca lucrurile au o directie buna, spre prosperitate.

In dialectul Kansai din provincia Osaka, la intrebarea politicoasa si optimista “Moukarimasu ka?” (cum merge treaba?) cei mai multi dintre japonezii care fac afaceri bune de cateva sute de ani raspund cu madrie: “Bochi Bochi” (incet si sigur).

 

13 Jan

Cutia de viteze

cutie de vitezeTitlul rimeaza cu “cheia marilor succese”, nu?

Definitie: cutia de viteze este un ansamblu de roți dințate care serveste la transformarea forței și transmiterea mișcării de rotație la diferite agregate sau vehicule.

Hai ca deja v-ati gandit ca ati gresit adresa!

Zilele trecute cautam un model ca sa inteleg cifrele la care ma uitam dupa terminarea muncii alaturi de un client. Si am gasit definitia de mai sus, si mi-am inteles cercetarea. Nu stiu daca o fi inteles si clientul meu ce i-am aratat, dar asta-i alta problema 🙂

Omul, crezand ca eu chiar ma pricep la psihologie organizationala (?!), mi-a formulat urmatoarele obiective ale interventiei/ cercetarii:

  • sa inteleg echipa,
  • sa gasesc o cale pentru a ma adapta la echipa
  • sa pot sa transmit eficient decizia in echipa

Dupa cum vedeti din poza cu roti dintate, sunt trei paliere: A, B si C. Cele trei paliere conrespund nivelurilor de decizie dintr-o organizatie: strategica, tactica si operationala. Nestiind natura informatiilor care circulau intre clientul meu si nivelurile B si C, m-am gandit sa masor care este gradul de aliniere a valorilor intre palierele A, B si C ale organizatiei-client.

cutie de viteze-indicatoriM-am gandit bine (ca altfel nici nu va ziceam, stateam eu suparat cu graficul alaturat in fata)! Am gandit trei pasi ai interventiei:

  • primul pas ca sa masor sistemul de valori-munca pe cele trei paliere
  • al doilea pas pentru “resoftarea” clientului (coaching)
  • al treilea pas ca sa masor dezastrul rezultatele interventiei 😉

Acum traduc in limbaj de service auto: la pasul 1, i-am luat banii clientului meu pentru a ma uita sub capota organizatiei lui si a-i zice: e nasol!

La pasul al doilea, ca orice mecanic batran, cu cheia de Ø10 in mana, i-am zis clientului: pune contactul si hai sa te vad cum conduci!

Apoi am ascultat atent organizatia, pana am gasit un zgomot – cutia de viteze. De acolo, de la transmiterea deciziei de la director la palierele tactice si operationale, venea un zgomot ciudat, semn ca spatiile erau prea mari intre componente. Adica nu aveau prea multe valori comune, iar mesajele isi pierdeau din forta pana sa fie traduse si intelese.

Asa cum se vede din graficul de mai sus (ce m-am mai bucurat cand l-am vazut!), palierul A (strategic) comunica la  in mod egal cu palierele tactic si operational. Nu-i bun…

Pana la pasul al treilea al cercetarii, clientul meu a invatat impreuna cu mine cum se regleaza o cutie de viteze  comunicarea valorica intre palierele de decizie din organizatia lui.

Asa ca am obinut urmatoarele:

– amplificarea contactului intre palierul strategic si cel tactic (A vs B)

– scaderea contactului intre palierul strategic si cel operational (A vs C)

– amplificarea contactului intre palierul tactic si cel operational (B vs C)

Multe cuvinte, a?

Sa traduc rezultaltele: clientul meu era preocupat de multe ori de chestii de zi cu zi din organizatie, intervenind peste decizia managerilor din subordine si pierzand timp pretios pe probleme care nu erau de competenta lui. Comunica la fel cu toti, de cele mai multe ori frustrandu-si oamenii din palierul operational (delegarea de sarcini mult prea complexe pentru acest palier).

La masuratoarea finala s-a vazut ca in mintea clientului meu a aparut delegarea ca instrument de crestere a randamentului. Comunica cu oamenii din subordinea lui directa, lasandu-i pe acestia sa transmita mai departe directia.

Acum ca mi-a plecat clientul multumit din service, cu masinaria organizatiei torcand frumos, ma intorc linistit la bancul de lucru, gandind la spusele unui mare mecanic:

“Facing a world becoming dramatically more complex, it is interesting that CEO’s selected creativity as the most important leadership attribute. Creative leaders invite disruptive innovation, encourage others to drop outdated approaches and take balanced risks. They are open-minded and inventive in expanding their management and communication styles, particularly to engage with a new generation of employees, partners and customers.”

Samuel J. Palmisano, Chairman, President and Chief Executive Officer IBM Corporation

 

27 Jun

Empatic, da’ nu “de treaba”

ierarhie“A ‘No’ uttered from the deepest conviction is better than a ‘Yes’ merely uttered to please, or worse, to avoid trouble.”
 Mahatma Gandhi

..poate ca-s singurul care a avut nevoie de cercetarea asta, ca sa se convinga ca “de treaba” nu e neaparat egal cu “lider”?

In tot cazul, m-a apucat curiozitatea si.. ghici ce? Brusc, 40 de membri ai unei echipe de vanzatori au completat o sociomatrice. De, le e si lor draga psihologia organizationala 😉

Asta ca sa vedem care-o fi liderii lor si care sunt oamenii din capatul listei de preferinte (followers, ca n-am gasit o rima mai buna, vorba lui Caragiu)

Si… ne mai trebuie ceva: raspunsul la intrebarea:

– ce anume din modul de adaptare la mediul social diferentiaza capetele superior si inferior ale preferintelor unei echipe?

Asa ca, de dragul meu (si al psihologiei organizationale, fireste), aceeasi echipa de 40 oameni (lamurim pana la sfarsitul acestui post ce inseamna expresia “de dragul”), s-a hotarat sa completeze un chestionar de personalitate. Adica am evaluat personalitatea lor pe 4 dimensiuni:

dominanta,  influenta,  statornicie,  conformitatedisc-2
Ceea ce e interesant la testul asta, e ca masoara dinamica adaptarii la mediul social. Mai exact, poate surprinde miscarile de flux-reflux pe care personalitatea noastra le face atunci cand intram intr-un mediu caracterizat de contacte cu alti indivizi. Unii dintre noi inteleg prin “adaptare” scoaterea la iveala a atuurilor de gandire rationala si seriozitate, altii sunt pur si simplu relaxati si foarte tonici in contact cu ceilalti. Asta asa, ca exemplu luat la intamplare 😉

dinamica DISC

 

 

 

 

 

 

 

 

Acum traducem: la intrarea in rolul social (interactiuni publice, rol oficial), liderii accentueaza la personalitatea lor urmatoarele trasaturi: vorbareti, cu tonus emotional puternic, gregari si persuasivi (creste ponderea Influentei). Totodata, liderii identificati in cercetarea asta scad logicile neconfruntative (negociaza mai bine, folosesc conflictul mai eficient), accepta mai usor riscul si pierderea (scade ponderea Statorniciei).

Ce fac follower-ii? Ei bine, la intrarea in “arena” sociala, indivizii cu grad mai mic de notorietate si dezirabilitate in colectiv, acestia devin “de treaba”: pun accentul pe loialitate, securitate, pe decizia corecta si bine documentata, folosesc preponderent logici colaborative, in detrimentul celor confruntationale (accentueaza Statornicia).

Un recul pe care personalitatea acestor indivizi il inregistreaza e in zona de Constiinciozitate aparent renunta la un set de criterii proprii, lasa in fundal criteriul expertizei.

Si.. pentru ca celor 40 de vanzatori le-a placut ideea, s-au bulucit de-a dreptul sa mai completeze un ultim chestionar: valori-munca. Asta pentru ca au vrut cu disperare sa stie ce valori caracterizeaza un lider in echipa lor si ce valori caracterizeaza un follower.

valori-muncaEi bine, dintre cele 48 valori ale chestionarului, cateva au fost puternic preferate atat de lideri cat si de followeri; diferenta specifica e data de trei valori (apar mai pregnant la lideri):

– preferinta pentru competitie (inteleasa ca acceptare/ cautare a intrecerii cu altii)

– cautarea promovarii (inteleasa ca o cautare a senioritatii/ avansarii pentru munca bine facuta)

– ajutorul acordat altora (inteles ca altruism, bunavointa)

Quod erat demonstrandum: empatic, dar nu “de treaba” daca vrei sa fii lider. Cine are urechi de auzit sa auda 🙂

 

19 Feb

ADN vocational – Rodica

Motto:

Tanti Nicoleta-i ma-sa care plange neincetat
Si blesteama ziua-n care pe Nea Tache ea l-a luat,
Insa ea va face totul ca sa isi ajute fiica
“Aoleu manca-o-ar mama, ce artista e Rodica”

Stefan Banica jr.- Rodica

Ei, daca asa punem problema, sa gasim o varianta de estimare a potrivirii Rodicai cu una din categoriile vocationale! Va reamintesc faptul ca am vorbit despre faptul ca in baza de date a “scaner-ului” vocational se afla optiuni valorice ale celor trei categorii vocationale care au participat la cercetare: psihoterapeuti, arhitecti si manageri de retail. Mai multe scanari, mai multa “inteligenta” a scanerului.. 😉

Zis si facut! Dupa ce ne da Nicoleta datele de contact, chemam la consiliere (recrutare?) pe nea Tache si pe Rodica… le aplicam chestionarul de valori-munca la amandoi, ca doar vrem sa se implice si nea Tache in toata tarasenia, sa priceapa ce-i aia orientare vocationala. Si, daca tot facem efortul asta, cautam si ocazia de a ne angaja un manager nou de vanzari…

 “alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii” (John Holland)

Scorurile lor la chestionarul de valori-munca ne arata intensitatile alegerilor pe patru scale: Securitate, Competitie, Organizare, Fluiditate.clustere valori-tabel De-abia astept sa vad ce iese la compararea acestor configuratii cu etaloanele vocationale din baza de date! Configuratiile arata asa ca-n pozele de mai jos, atat pentru nea Tache, cat si pentru Rodica.

tache rodica

 

 

 

 

 

Si-acum e acum: care sa fie managerul de vanzari? (presupunand ca la probele teoretice si practice au scoruri egale, as vrea sa aleg dintre Tache si Rodica pe acela care are cele mai multe sanse sa se integreze natural in mediul de lucru al organizatiei si sa poata lucra in standardele de performanta demonstrate pana acum (poate chiar sa le si depaseasca?)

Ei bine, surprize, surprize! Nea Tache (n-ai zice, dar..) e numa’ bun de psihoterapeut, asa ca pleaca acasa la tanti Nicoleta s-o consoleze (post de arhitect n-avem, s-a dat  🙂

Iar Rodica…de maine e artista la … vanzari!

tache-vocational rodica-vocationalRestul povestii in videoclipul de mai jos :))

07 Feb

ADN vocational

Motto:

“Dar Nea Tache vrea s-o faca casiera la Tarom,
Fiindca crede el ca astia te invata sa fii om,
Insa ea nu vrea sa auda si isi frange mainile:
“Nu vreau tata casiera, mie-mi place “artele”.

Stefan Banica jr.- Rodica

Mda… ce face un arhitect sa fie diferit de un manager de retail sau de un psihoterapeut? Sau ce face ca un manager de vanzari sa fie diferit de un psihoterapeut?

Mai intai lamurim termenul vocatie: VOCÁȚIE, vocații, s. f. Aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune.

Mi-am propus sa gasesc in structura identitatii unor grupe vocationale raspunsul la intrebari de genul celor de mai sus. Si, eventual, sa pot raspunde la intrebarea Rodicai din cantec: casiera sau artista?

Pornim de la o definitie oarecare a valorii: ideal transsituational dezirabil social, de importanta variabila, care actioneaza ca principiu calauzitor in viata unei persoane (Basic Human Values: Theory, Methods, and Applications, Schwartz, Kluckohn, 1994) si intrebam membri ai fiecarei comunitati vocationale care, din 48 de valori, sunt mai importante pentru ei, care-s neutre si care-s neimportante (asta ca sa tinem cont de ce zice definitia: de importanta variabila). Adica folosim un chestionar de valori-munca, v-ati prins.

De ce as alege manageri de retail, arhitecti si psihoterapeuti in cercetarea holland testasta? Well… primul raspuns ar fi pentru ca pot, dar o sa raspund (aparent) inteligent: pentru ca sunt meseriile astea distribuite intersant pe o grila a vocatiilor, de la Investigativ, prin Social pana la Antreprenorial (E) (vezi schema alaturata).

Si astfel o sa gasim managerii de retail ca fiind pozitionati in vocatiile antreprenoriale, arhitectii in vocatiile investigative si psihoterapeutii in vocatiile sociale.vocational

Si ce-a iesit dupa ce-au completat vreo 50 oameni chestionarul privind valorile-munca?

Ca sa nu plictisesc lumea cu prea multa teorie (si cifre), am grupat valorile pe clustere si am analizat scorurile obtinute de fiecare grup vocational pe 4 clustere valorice: Securitate, Competitie, Organizare si Fluiditate (cu un click pe poza de mai jos se pot vedea si valorile din fiecare cluster in parte).

clustere valoriclustere-scoruri

M-am gandit ca in urma rezultatelor imi va fi mai usor sa lupt impotriva dezamagirii Rodicai, ajutand-o sa-si aleaga mai bine cariera potrivita..

Dar pentru asta imi trebuie o metoda de analiza a ADN-ului ei vocational..

va urma 😉

“Si uite-asa – zise Rodica – viata asta pasagera
M-a rapus de timpuriu, la-nceput de cariera”

26 Jan

Facebook + Dare to be different = love?

ei bine… am s-o spun cum imi vine. Pentru usurinta citirii acestui post, il voi imparti in doua parti – accesati-l voi dupa cum aveti rabdare 😉

– prima parte in care-mi expun of-ul si cercetarea

– a doua parte in care trag concluzii

Ma intereseaza daca pot stabili vreo legatura intre perceptia asupra unui emitator de mesaj in mediul social si “audienta” pe care o genereaza acest individ in mediul sau. Pe urma vedem poate ce genereaza si cum se influenteaza perceptia pe care o au indivizii asupra emitatorului de mesaj.. 😉
Mda…stiti ce urmeaza, nu? Ceva calcule…

Indicatorii folositi pentru analiza sunt pe de o parte de trafic web (numar de accesari pentru un numar de 9 articole din blog din perioada noiembrie 2012- ianuarie 2013), pe de alta parte de analiza lingvistica:

– ratingul pe ceea ce se numeste Zelist, o platforma online ce cuantifica prezenta in social media romaneasca (asta pentru masurarea perceptiei – Facebook, Twitter)

– traficul pe care-l genereaza posturile in motoarele de cautare in cele trei zile care urmeaza publicarii lor pe blog

– usurinta citirii textului (indicator de analiza lexicala Flesch Kincaid Reading Ease): indicator dezvoltat de US Navy pentru analiza textelor din manualele folosite la instruirea militarilor. Variatia acestui scor este intre 0 -100

  • 0-30 inteles bine doar de cei cu studii superioare,
  • 60-70 inteles de elevi cu varsta 13-15,
  • 90-100 inteles bine de elevi cu varsta in jur de 11 ani

– numarul de ani de educatie formala necesari intelegerii textului (Gunning Fog index). Pentru acest index o valoare 8 indica audienta generala, o valoare 12 indica audienta specializata (ziarul New York Times are un index Fog de 11-12, documentatiile tehnice au un index Fog intre 10- 15).stat blog

Asa…acum povestim tabelul de mai sus:

a) cand am scris simplu, povestind pe marginea unor evenimente din cotidian, traficul pe blog a fost maaare si scorul pe Facebook asisderea… (posturile cu titlurile in dreapta tabelului)

b) cand am scris pe teme legate de ceva psihologie, inconstient, statistica and stuff…traficul a fost… ala din poza (posturile cu titlurile in stanga tabelului)

Well, draga Facebook, am o veste trista: nu ma las! Subiectele de la punctul b) de mai sus imi sunt dragi rau de tot, chiar daca nu sunt foarte digerabile.

Ce-ar fi daca ne-am comporta sau am vorbi numai potrivit canoanelor acceptate de “standardul” social? Merge si fara trafic web.. ideile mele imi place si asa 😉

Cum suna asta: Indrazneste sa fii diferit!dare-to-be-different

26 Nov

Compatibilitati de soft mental

..sau recrutarea folosind sistemul de valori. Va era dor de statistica? Rezolv acum 🙂

Mi-am luat o carte: Culturi şi organizaţii. Softul mental. Mi-a placut ceva ce-am citit, dar m-a incitat sa vad daca-i adevarat 😉

Zice asa: “Programarea colectiva a mintii este cea care-i deosebeste pe membrii unui grup sau ai unei categorii de ceilalti oameni. Cultura se invata, nu e innascuta. (…) Natura umana este ceea ce au in comun toti oamenii, de la profesorul universitar rus la aborigenul australian: ea reprezinta nivelul universal al softului nostru mental. (…) Pe de alta parte, personalitatea unui om este setul lui propriu si unic de programe mentale, care nu e neaparat comun cu al altui om. Ea se intemeiaza pe trasaturi in parte mostenite odata cu zestrea genetica unica, si in parte deprinse. Deprins inseamna modificat de influenta programarii colective (cultura), precum si de experienta personala unica a fiecaruia.”

Daca-i asa, oare as putea gasi pe acel individ care sa aiba cele mai multe componente din softul de baza al unui grup, in asa fel incat, odata introdus in acel grup sa se integreze cat mai rapid? Traducand asta in limbaj de Resurse Umane: cum recrutezi dintre mai multi candidati unul care sa se integreze mai repede si sa dea rezultate mai bune?

Pentru experiment, am luat trei echipe (T1, T2, T3) si doi candidati. Intrebarea mea e: cum imi dau seama pe care unde-l pun?

Asta presupunand ca am rezolvat partea de competente si am de optat intre doi candidati la fel de buni..

Asadar: am aplicat un chestionar privind valorile-munca la cele trei echipe. Chestionarul a fost aplicat si la cei doi candidati, iar analiza statistica ar trebui sa-mi arate care unde merge, pe baza asemanarii de soft mental… Culorile din poza alaturata arata pentru fiecare echipa nivelurile in care se impart valorile-munca: slab valorizate, mediu-slab valorizate, mediu-inalt valorizate si inalt valorizate.

Pentru fiecare nivel, am calculat apoi coeficientul de asemanare intre candidat si echipa, rezultand cate 4 indicatori de interval si un indicator general (total) de asemanare.

Acum poate oricine, uitandu-se la indicatorii de asemanare de “soft mental”, sa gaseasca asemanarea intre Candidatul 1 si echipa T II (indicator general de asemanare 0.82, iar pe valori inalt valorizate indicatorul este 1.00 – si n-am gresit la calcule!). Pentru Candidatul 2 cea mai puternica asemanare generala este la echipa T I.

Beleaua e ca pe palierul de valori inalt valorizate asemanarea e 0.03… Aici ar mai fi loc de o discutie: poate produce conflict cu asta sau isi poate asuma rolul de vizionar, un adevarat Columb al echipei T I. Mda.. Asa ca-i recomandam tot echipa T II. Iaca ce simplu era.. 🙂

Mai jos pozele (pentru cei care nu iubesc tabelele!)

pentru echipa T1:

CANDIDATUL 1

CANDIDATUL 2

pentru echipa T II:

CANDIDAT 1

CANDIDAT 2

pentru echipa T III:

CANDIDAT 1

CANDIDAT 2

Yupiii.. ce de cesuletze! (nu m-am putut abtine, scuze!)

Asa. Acum ca am dovedit ca suntem intelektuali, ne intoarcem la ce ziceam in titlu: “egzista”, deci se aproba cartea 😛

 

 

 

 

29 Sep

Eppur si muove

motionTrecem prin situatii care ne incearca structura de rezistenta a sistemului pe care-l numim noi personalitate. Si atunci corzile acestui mare “pian” intern vibreaza, consumand energie sau, din contra, dand energie.

Mi-am propus sa vad cu ajutorul unui test cum se “misca” personalitatea intre diverse evenimente, unele stresante, altele placute. Si astfel am folosit chestionarul de personalitati accentuate, o data imediat dupa un eveniment care a atins dureros structura de profunzime a personalitatii, a doua oara dupa trecerea unei perioade de timp si interactiune reconfortanta cu planul social.

Dimensiunile masurate de testul folosit:

  • demonstrativitate (sociabil, vorbaret)
  • hiperexactitate (rigoare),
  • hiperperseverenta (vindicativ, razboinic)
  • nestapanire (impulsiv)
  • hipertimie (tonus emotional, energie si optimism)
  • distimie (lipsa energiei, necomunicativ)
  • ciclotimie (instabilitate emotionala)
  • exaltare (impresionabil)
  • anxietate (timiditate)
  • emotivitate (manifestarea compasiunii, trairi emotionale intense)

Dupa cum zice poza de mai jos, tendintele variaza intre niste limite, trecerea acestor tendinte peste anumite cote dand “culoare” clara comportamentului.schmiescheck - tabel
schmiescheck-variabilitate

Dupa trecerea de “hop”, scade energia consumata in stari emotionale neplacute (distimie 2 <distimie 1), creste echilibrul emotional (exaltare 2 < exaltare 1) si creste capacitatea de interactiune (demonstrativitate 2> demonstrativitate 1). Totodata, creste cantitatea de energie de care dispune personalitatea examinata, energie care se poate investi in actiune, optimism si curiozitate (hipertimie 2> hipertimie 1). Ambele teste masoara coerent acelasi sistem, corelatia Pearson dintre ele fiind un uimitor (stiu  😉 ca va place statistica) 0,91.

Sau, ca sa zic precum Galileo Galilei: “Si totusi se misca !”

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com