cultura organizationala | Psihologie servicii | Page 2
19 Feb

ADN vocational – Rodica

Motto:

Tanti Nicoleta-i ma-sa care plange neincetat
Si blesteama ziua-n care pe Nea Tache ea l-a luat,
Insa ea va face totul ca sa isi ajute fiica
“Aoleu manca-o-ar mama, ce artista e Rodica”

Stefan Banica jr.- Rodica

Ei, daca asa punem problema, sa gasim o varianta de estimare a potrivirii Rodicai cu una din categoriile vocationale! Va reamintesc faptul ca am vorbit despre faptul ca in baza de date a “scaner-ului” vocational se afla optiuni valorice ale celor trei categorii vocationale care au participat la cercetare: psihoterapeuti, arhitecti si manageri de retail. Mai multe scanari, mai multa “inteligenta” a scanerului.. 😉

Zis si facut! Dupa ce ne da Nicoleta datele de contact, chemam la consiliere (recrutare?) pe nea Tache si pe Rodica… le aplicam chestionarul de valori-munca la amandoi, ca doar vrem sa se implice si nea Tache in toata tarasenia, sa priceapa ce-i aia orientare vocationala. Si, daca tot facem efortul asta, cautam si ocazia de a ne angaja un manager nou de vanzari…

 “alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii” (John Holland)

Scorurile lor la chestionarul de valori-munca ne arata intensitatile alegerilor pe patru scale: Securitate, Competitie, Organizare, Fluiditate.clustere valori-tabel De-abia astept sa vad ce iese la compararea acestor configuratii cu etaloanele vocationale din baza de date! Configuratiile arata asa ca-n pozele de mai jos, atat pentru nea Tache, cat si pentru Rodica.

tache rodica

 

 

 

 

 

Si-acum e acum: care sa fie managerul de vanzari? (presupunand ca la probele teoretice si practice au scoruri egale, as vrea sa aleg dintre Tache si Rodica pe acela care are cele mai multe sanse sa se integreze natural in mediul de lucru al organizatiei si sa poata lucra in standardele de performanta demonstrate pana acum (poate chiar sa le si depaseasca?)

Ei bine, surprize, surprize! Nea Tache (n-ai zice, dar..) e numa’ bun de psihoterapeut, asa ca pleaca acasa la tanti Nicoleta s-o consoleze (post de arhitect n-avem, s-a dat  🙂

Iar Rodica…de maine e artista la … vanzari!

tache-vocational rodica-vocationalRestul povestii in videoclipul de mai jos :))

26 Nov

Compatibilitati de soft mental

..sau recrutarea folosind sistemul de valori. Va era dor de statistica? Rezolv acum 🙂

Mi-am luat o carte: Culturi şi organizaţii. Softul mental. Mi-a placut ceva ce-am citit, dar m-a incitat sa vad daca-i adevarat 😉

Zice asa: “Programarea colectiva a mintii este cea care-i deosebeste pe membrii unui grup sau ai unei categorii de ceilalti oameni. Cultura se invata, nu e innascuta. (…) Natura umana este ceea ce au in comun toti oamenii, de la profesorul universitar rus la aborigenul australian: ea reprezinta nivelul universal al softului nostru mental. (…) Pe de alta parte, personalitatea unui om este setul lui propriu si unic de programe mentale, care nu e neaparat comun cu al altui om. Ea se intemeiaza pe trasaturi in parte mostenite odata cu zestrea genetica unica, si in parte deprinse. Deprins inseamna modificat de influenta programarii colective (cultura), precum si de experienta personala unica a fiecaruia.”

Daca-i asa, oare as putea gasi pe acel individ care sa aiba cele mai multe componente din softul de baza al unui grup, in asa fel incat, odata introdus in acel grup sa se integreze cat mai rapid? Traducand asta in limbaj de Resurse Umane: cum recrutezi dintre mai multi candidati unul care sa se integreze mai repede si sa dea rezultate mai bune?

Pentru experiment, am luat trei echipe (T1, T2, T3) si doi candidati. Intrebarea mea e: cum imi dau seama pe care unde-l pun?

Asta presupunand ca am rezolvat partea de competente si am de optat intre doi candidati la fel de buni..

Asadar: am aplicat un chestionar privind valorile-munca la cele trei echipe. Chestionarul a fost aplicat si la cei doi candidati, iar analiza statistica ar trebui sa-mi arate care unde merge, pe baza asemanarii de soft mental… Culorile din poza alaturata arata pentru fiecare echipa nivelurile in care se impart valorile-munca: slab valorizate, mediu-slab valorizate, mediu-inalt valorizate si inalt valorizate.

Pentru fiecare nivel, am calculat apoi coeficientul de asemanare intre candidat si echipa, rezultand cate 4 indicatori de interval si un indicator general (total) de asemanare.

Acum poate oricine, uitandu-se la indicatorii de asemanare de “soft mental”, sa gaseasca asemanarea intre Candidatul 1 si echipa T II (indicator general de asemanare 0.82, iar pe valori inalt valorizate indicatorul este 1.00 – si n-am gresit la calcule!). Pentru Candidatul 2 cea mai puternica asemanare generala este la echipa T I.

Beleaua e ca pe palierul de valori inalt valorizate asemanarea e 0.03… Aici ar mai fi loc de o discutie: poate produce conflict cu asta sau isi poate asuma rolul de vizionar, un adevarat Columb al echipei T I. Mda.. Asa ca-i recomandam tot echipa T II. Iaca ce simplu era.. 🙂

Mai jos pozele (pentru cei care nu iubesc tabelele!)

pentru echipa T1:

CANDIDATUL 1

CANDIDATUL 2

pentru echipa T II:

CANDIDAT 1

CANDIDAT 2

pentru echipa T III:

CANDIDAT 1

CANDIDAT 2

Yupiii.. ce de cesuletze! (nu m-am putut abtine, scuze!)

Asa. Acum ca am dovedit ca suntem intelektuali, ne intoarcem la ce ziceam in titlu: “egzista”, deci se aproba cartea 😛

 

 

 

 

17 Nov

Feed-back de la un mancau :)

Saptamana asta care a trecut am “mancat” bine: am fost cu o echipa care stie sa “gateasca” minunat. Am descoperit ca e nevoie doar de cateva grame de atentie si implicare ca sa produci o adevarata sarbatoare a comunicarii. Scosi din mediul organizatiei, unii chiar sunt capabili sa-si analizeze drumul parcurs si sa-si propuna chestii interesante pentru viitor.

Niciun instrument de diagnoza nu pare sa fie atat de indestulator si bun predictor ca o sesiune de feed-back cu de toate: cuvinte bune si rele, mai iuti, acide sau dulci.

hmm..gatiti bine!

Mai vin – multumesc.

 

 

02 May

Clutura organizationala (II)

Na, cred ca intre mine si retardatu’ cu nanism (obiectiv: voi sterge acest post si-l voi rescrie mult mai etic) care canta despre valoarea lui e o mare deosebire: el nu se strofoaca deloc 🙂 Eu am nevoie de statistica, el nu. Dar..mai apare o deosebire: eu STIU..precum Arghezi 😉 Revenind la cultura si valorile noastre…oare ce face ca, in timp, doi indivizi sa se distanteze pe un continuum al perceptiei unei echipe?
Adica ce se modifica in personalitatea lor de unul poate sa fie perceput din ce in ce mai bun si mai frumos, iar celalat decade in perceptia echipei?
Greu de spus, usor de masurat 😉

Cazul de studiat: unul din membrii echipei evaluate este continuu al doilea (dupa sef, fireste!), celalat analizat descreste in evaluarile echipei de pe locul 8, pe locul 10.
Instrumente:
Q-sort
Evaluare 360 grade
– Instrumentul psihometric NEO-PI-R
Metoda:
– La interval de 12 luni se masoara pe o grila negociata de echipa (se cheama Q-sort, pt. ala’mic, cu nanism) perceptia membrilor echipei asupra lor insisi (tot pentru ala mic cu nanism, de-l doare inima: evaluare 360 grade)
– Se stabileste rangul fiecarui coechipier in parte, trendul rangurilor (cresc pozitiile sau scad in aprecierea echipei?)
– Se calculeaza diferenta test-retest pentru fiecare din cei 30 factori de personalitate ai scalelor (N)Nevrotism, (E)Extraversie, (O)Deschidere la experienta, (A) Agreabilitate, (C) Constiinciozitate (uf! mai greu de scris decat de gandit)
– Se cauta corelatii Pearson (sic!) intre fiecare coloana de transformare a factorilor de personalitate si coloana de evolutie a rangului in echipa.


Surpriza: acolo unde dam de verde (era un banc pentru politisti: la ora 12 sa nu mai caute limba mica pentru ca-i sub aia mare) se cheama ca evolutia celor doua masuratori e corelata.

Adica s-ar putea sa fie de vina factorii de personalitate pentru cresterea/ descresterea individului in perceptia echipei.
Ei, da?! Cum ma asigur?
Iaca cum (o fi cacofonie?): masor valorile echipei – la care adera mai mult, la care adera mai putin. Apoi, identificam pe cele care-s mai importante. Facem si o analiza lingvistica calitativa ca sa stim ce considera ei (membrii echipei) important (valori..). Corespund oare modificarile crescatoare sau descrescatoare ale factorilor tai de personalitate cu aceste perceptii la nivelul echipei? Daca da, te-ai scos: esti valoros! Si atunci vei fi recunoscut in fel si chip, chiar si ca lider 😉 Daca nu, mai cauta: vei fi ostracizat si tinut la capu’ satului…

Concret, pe cazul studiat aici:
– Valorile cele mai importante (cf. ponderilor acordate de echipa sunt V3, V6, V9) sunt definite in termenii:
este practic, acorda atentie la detalii; este logic; adopta un comportament sustenabil si incurajeaza si pe ceilalti sa faca acest lucru; stabileste obiective si strategii pentru reducerea costurilor este eficient, natural, modest si practic; este practic; isi face planuri de actiune realiste

Si-acum, doar sa ne uitam la palierele pe care s-au inregistrat corelatii pozitive si semnificative cu evolutia rangurilor de perceptie:
– E2: spirit gregar (pretuit atunci cand e in crestere, conform rankingului echipei)
– E3: asertivitate (pretuita atunci cand e in crestere, conform rankingului echipei)
– E4: activism (in evolutie spre temp ridicat, energic, conform rankingului echipei)
– E5: rezistenta la/ preferinta pentru medii zgomotoase
– O2: simt estetic in scadere (doare pe unii, stiu)
– O4: prefera familiarul, starea de fapt, in detrimentul inovatiei- in scadere (deja m-am hotarat- eu nu voi face parte din echipa aia, ca eu am alte valori 😉
– C4: dorinta de autorealizare (harnic)- neaplicabila corelatia, pentru ca ambii membri ai echipei analizati au acelasi scor la aceasta scala

In “inchiere”, pt. ala mic cu nanism, de-l doare inima cand vorbeste despre valoarea lui (ca sa traduc tot ce-am aberat aici), e importanta pentru integrarea mea in echipa si lumea valorilor echipei. Asta pentru ca dezvoltarea personalitatii mele este evaluata in permanenta (empiric, nu va speriati) pe criteriile valorice ale interactiunilor din echipa.

Am doua optiuni:

– Ma dezvolt in directia valorilor echipei – iacata-ma-s lider.

– Ma “duc” de capu’ meu..imi scade ratingul si puterea de a vinde idei si proiecte in echipa (eu sper ca pentru un timp limitat 😉

Acu’ mai greu de raspuns: ce strategie sa aleg?=

29 Apr

Cultura organizationala (I)

Zilele astea am gasit intr-un material (de altfel intitulat extrem de tentant: “O definitie functionala a culturii organizationale” formularile de mai jos, care mi-au taiat poftadefinitii cultura:
Mda..ce sa zic..eu cred ca lu’ Dorel asta care-a scris atat de profund despre “functionalitatea” culturii organizationale nu i-a spus niciodata nimeni in fata: “vars pe tine daca incerci sa ma indoctrinezi cu porcaria aia de cultura corporate!”propaganda Marturisesc ca-s foarte sensibil la stomac si eu insumi la discursuri propagandistice, din care nu-mi pot scoate ceva care sa aiba sens.

Revenind..facem niste calcule, ceva experimente, in asa fel incat sa obtinem o metoda de a lucra mai rapid si cu un efort mai mic cu ai nostri colegi (adica impreuna, ca sa zic asa)? Pe urma verificam (repede) in practica teoria, Dorele?

Daca au ceva tipare de interactiune, n-ar fi mai ieftin si mai rapid sa le identificam impreuna si sa mergem pe acele tipare, decat sa cream altele?

Na, cam asta aveam prin cap saptamana asta, inainte sa ma vad cu o echipa (draga mie, de ce sa nu recunosc- m-au invatat cum e cu logistica si ..albinaritul) 😉

Asadar, intrebarea mea: ce sa le zic, in functie de ce stiu si-am masurat la ei, ca sa-mi ating doua obiective:

– sa-mi dea din resursa lor cea mai importanta (timpul) pentru o activitate de instruire pe termen mediu (trei luni)?

– sa cresc gradul lor de acceptare pentru mine, ca emitator de mesaj?
Iaca ce-am facut: daca tot vorbim de valori, ia sa vedem care-s importante pentru voi si cum va evaluati voi prin aceste valori ale organizatiei? Dincolo de credintele bigote ale vreunui “culturalist”de genul celui care-a scris materialul care m-a iritat, nu toate valorile unei organizatii sunt “cumparate” in mod egal de toate echipele (ce sa mai vorbim de toti indivizii care compun organizatia). Tot asa cum nu sunt nici intangibile, esoterice si (mi-a placut asta) “neobservabile”..Dorel al meu am uitat sa va spun ca are doktorat in cultura organizatiei.

clusteringPentru cele 10 valori ale decalogului unei organizatii (asa s-a intamplat, sa fie 10 la numar si sa existe in dictionar cuvantul “decalog”) am masurat doua lucruri:

– ponderarea lor intr-o echipa si

– coeficientul de clusterizare (!?)- cu cat e mai mare acest coeficient, cu atat dimesniunea sociala masurata are proprietatea de a genera mai multe si mai stranse contacte in echipa masurata.

Analiza indica faptul ca, trecand de la o valoare la alta, perceptia coechipierilor asupra echipei se modifica: unele valori sunt mai puternic reprezentate in echipa, altele mai slab. Adica unele genereaza mai multa interactiune si perceptie, altele au un ecou slab (nu genereaza interactiuni).

Dupa cum se vede din tabel, sunt trei valori ponderate puternic (in coloana a IV-a, cele cu verde: v2, v4 si v10). Problema e ca numai v4 si v10 genereaza ceva interactiuni puternice intre membrii echipei. Pasamite, sunt cativa “campioni “evaluati cu scoruri mari la valorile astea trei, de ies ponderile asa sus. Dar, totusi, care-s valorile care aduna echipa in jurul liderilor ei? Pai sunt acelea care au nu doar ponderea, ci si coeficientul de clusterizare ridicat.

Am uitat sa zic ca, in timpul aplicarii acestei metode, membrii echipei si-au tradus in cuvintele lor valorile organizatiei (sic!) si de asta e prezenta coloana cu indicatori comportamentali.

Asa ca..ma gandii eu…daca as formula ceva discurs folosind cativa din termenii lor (definitiile lor comportamentale pentru valorile cu indice de clusterizare mare): “incurajeaza pe cei care au initiativa, isi asuma rolul si sarcinile; este implicat, tot ce face e conform unui scop final; vizualizeaza unde vrea sa ajunga” as avea ceva succes? Oare s-or opri din munca lor si s-or gandi la ce le propun eu sa facem impreuna?

Pe scurt: dupa o ora de discutie, in care le-am comunicat obiectivul de a-i ajuta sa creeze in echipa un mediu cu ceva mai multa initiativa si sa foloseasca in mod constructiv conflictele dintre ei, mi-au adus bocanci de protectie (ca sa pot veni la ei in departament) si mi-au propus sa ne vedem in timpul lor liber 😉

Na, cam pentru asta e buna cultura organizatiei (mi-a placut mult aia cu “este o tema unificatoare care produce semnificatie, directie si mobilizarea membrilor organizatiei” 😉

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com