profiling | Psihologie servicii
31 Jan

Limbajul picioarelor

Pe o scala verticala a expresivitatii, pornind de la talpi spre fata, in mod evident capacitatea de a traduce starile emotionale creste, odata ce ne apropiem de “interfata” de socializare cea mai observata si interpretata de obicei. Traducerea priveste capacitatea celorlalti de a citi reflex si a interioriza o expresie afisata de cel care se exprima. Totodata, traducerea este si capacitatea efectiva a zonei faciale de a transpune in configuratii particulare, cu semnificatie sociala, universul interior al celui care se exprima folosind expresiile faciale.

Dar nu asta era subiectul, adica nu zona faciala..partea ei opusa si, aparent, neexpresiva…si anume picioarele! Pentru ca la nivelul muschilor faciali controlul este destul de pronuntat si, adesea, expresiile faciale sunt manipulate pentru a adauga emotie falsa sau exagerata unui act de comunicare. Cel mai greu de controlat raman picioarele…In toiul unei dispute, repede dau de gol atitudinea proprietarului.

Uneori proprietarul (picioarelor) le orienteaza in afara zonei de interes chiar inainte sa spuna ca nu-l intereseaza discutia, situatia sau persoana..Alteori e util sa observi varful picioarelor a doi indragostiti, caci ele arata un interes in persoana celuilalt, interes ce face ca talpile si genunchii sa se atraga precum magnetii..

Alteori, in timpul unor discutii interesante sau argumentari foarte intense, mintea interlocutorului te poate fascina atat de mult, incat varful piciorului dominant arata intregul interes pe care-l acorzi, sau chiar simpatie daca cel vizat e “privit”cu partea interna a gleznei.

E frumos sa privesti mesajul pe care picioarele il transmit, mai ales stiind ca sunt greu de controlat si, in consecinta, printre cele mai sincere parti ale corpului nostru 🙂

V-am intrebat saptamana trecuta ce credeti despre imaginea alaturata..m-am bucurat vazand votul vostru (simpatie retinuta , expectativa).

Argumentele la care m-am gandit pentru aceasta concluzie, intr-o ordine a disolutiei lor spre fantezie (ca si semnatura a subconstiantului, limbajul non-verbal poarta caracteristica metaforica a exprimarilor acestei instante psihice):

– centrul de greutate al domnisoarei este mutat spre inainte, pe directia piciorului dominant (presupun ca e dominant piciorul drept, dupa pozitia manii care acopera pe deasupra abdomenul)

– pe cale de consecinta, dinamica spatiului dintre cei doi pare sa tinda spre micsorarea distantei (avansarea varfului drept al piciorului sau este urmata de un avans al partii inferioare a interlocutoarei, chiar daca torsul acesteaia ramane usor in spate)

– piciorul dominant este orientat cu varful catre interlocutor, in oglinda fata de varful piciorului acestuia (unii ar numi asta rapport:)

– la o aparenta solicitare/ argumentare cu mana stanga, interlocutorul “obtine” o inclinare spre aceeasi parte din partea domnisoarei

Acu’, ai de au votat “interes manifest” si “simpatie retinuta” sa puna mana sa contrazica ce-am scris 😉

p.s. imaginea alaturata e pentru cele care nu cred ca picioarele se pot “uita” singure dupa fete pe strada 🙂

08 Nov

Personalitate modala-vectorii conduitei

Formulele reductive prin care individualitatea se exprima la nivel social sunt alese in cursul civilizarii noastre. Conduita reprezinta insumarea de practici prin care individul se dovedeste integrat unei comunitati, unei ordini suprasegmentate. Adica, fiecare din noi alege ce sa semnifice in contact cu stimulii inconjuratori: exercitam benevol un autocontrol asupra emotionalitatii noastre, pentru a pastra atributul zoon politikon. Prin faptul ca alegem sa reactionam emotional la fel ca cei de langa noi, aducem imaginarul in real si in conduita. Ne asemanam cu cei de langa noi si suntem previzibili, asa cum si ei sunt pentru noi.

Hai sa ne uitam la o paradigma generala prin care, in orientarea vocationala (demersul profesionist prin care

individul isi dezvolta resurse personale cu scopul de a-si stabili, implementa si ajusta planurile de viata, atat pe termen scurt cat si pe termen lung -Nilsson & Akerblom, 1999)se stabilesc vectorii mari de interese individuale.

Aceasta paradigma este cea a lui Holland si e definita de plasarea antagonica a unor dimensiuni de tip: date vs idei, lucruri vs oameni. Combinatiile dintre cele 4 dimensiuni la nivel individual dau implicarea profesionala in domenii saturate in sarcini de tip: servicii sociale, arte, stiinta si tehnologie, tehnica, operatiuni comerciale, vanzari si administrare. Modelul se numeste generic RIASEC

(schema alaturata). Modelul Holland permite ca cei talentati intr-un anumit domeniu sa fie mai usor orientati spre domeniul in care sa-si atinga maximul de performanta…si sa lucreze alaturi de indivizi asemanatori (pasionati de aceleasi tipuri de interactiuni 🙂

Un exemplu si mai general: un tip, pe nume P.R. Hofstatter a utilizat tehnica diferentiatorului semantic pentru a studia comparativ haloul afectiv sau conotatia unor termeni, printre altele, notiunea de “singuratate” (“lonesomeness”). El a propus unui lot de studenti americani si unui lot de studenti germani evaluarea acestei notiuni pe o scala cu 24 de polaritati. S-a retinut profilul modal la cele doua loturi, adica adjectivele cu frecventa maxima.
Constatarea: notiunea de singuratate este corelata – in cadrul lotului american – indeosebi cu asociatii negative: slab, pustiu, marunt, bolnav, trist, urat, invechit, las, superficial. In mediul german, marcat de o bogata traditie filosofica, aceeasi notiune se bucura de un halou mult mai pozitiv. “Spre deosebire de german – arata autorul – americanul solitar are un simtamant cu totul neplacut. Cu alte cuvinte, el suporta aceasta stare mult mai greu decat germanul; nu e de presupus ca ar cauta-o de buna voie”. In limba germana, conotatii mai apropiate de cuvantul american “lonesomeness” prezinta, de pilda, teama, plictisul, oboseala.

Mini-experimentul de saptamana trecuta era legat de perceptia asupra unei imagini si s-a finalizat asa:imaginea reprezinta ceva primitor, cald si intim (primele trei ordine de marime la frecvente).

Si, va veti intreba, ce-i cu asta?

Pai..am aflat ca cititorii acestui blog (sau cel putin cei care au votat in sondajul de saptamana trecuta) impartasesc valori precum: caldura interpersonala, spirit gregar, preferinta pentru o conduita agreabila.

Ma va contrazice, probabil, esantionul care a votat atributele imaginii din categoria “rece, singuratic, pustiu” 😉

.

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com