psihoterapie | Psihologie servicii | Page 6
05 Dec

Quo vadis?

..e deja tarziu, iar dupa o zi grea, nu prea mai am rabdare..Am plecat la 5 dimineata din casa spre locul unde nu stiam exact ce voi face. Asta mi-a dat o senzatie de usor disconfort si agitatie. “O sa ma intorc acasa fericit”- mi-am spus si am iesit pe autostrada. Asa a si fost 🙂

Gandind la cum mi-a fost ziua, nu sunt atent la portiunea de gheata pe care rulez..si iata ca masina merge sub un “oarecare” unghi fata de axul drumului..stomacul mi se face un ghem de nervi si evit in ultima clipa sa trag de volan..masina revine chinuitor de greu la directia initiala..am avut senzatia ca directia s-a facut rigida in cursul derapajulului si ca mi-a venit apoi mai usor sa controlez totul.  Un indicator galben din bord imi arata ca am derapat si ca ceva a reactionat sub capota. Am scapat..

O fi si in mintea mea asa ceva? Tare mi-ar trebui pe distantele lungi si obositoare dintre doua “statii”, distante pe care nu am timp sa ma gandesc la mine si la ce fac.. Mi-ar trebui un dispozitiv, ceva, care sa ma repuna pe drum, daca eu am uitat in care parte am hotarat ca mi-ar fi bine sa merg.

Pai…axioma dreptei spune ca prin doua puncte trece o singura dreapta. Singurul punct pe care-l am in permanenta si sigur e experienta prezenta. Motive, trebuinte…toate se vor alimentate din energia clipei prezente. Cum le pun in ordine, cum le fac sa astepte?

Constientizarea unei nevoi in planul psihic face ca obiectele din lumea exterioara sa se polarizeze in grade de valenta fata de acea nevoie: foarte utile pentru nevoie, mai putin utile, nesatisfacatoare..Cum aleg intre valente asemanatoare? Cum stiu unde trag linia spre viitorul care vine?

..viitorul mi-l alcatuiesc din imagini despre mine, in care simt, vad, aud in jurul meu si in mine o stare pe care o voi trai atunci: voi fi fericit cand voi ajunge acasa, voi simti ca ma relaxez dupa o zi obositoare..Voi fi odihnit sau voi fi cu prietenii, sau voi fi multumit.

O fi asta important, sa prefigurez mental catre ce ma indrept?

Sa ne imaginam ca trebuie in permanenta sa imi aduc aminte de ce tin mainile pe volanul masinii cu care merg pe autostrada, la 140 km/h…sa ne imaginam ca derapez pe gheata la care nu ma asteptam sa apara in drumul meu..Cam multe de gandit..Ce bafta! Subconstientul are grija sa lanseze sistemul de stabilitate a directiei daca abaterea spre un scop nou nu e subsumata unui ideal proiectat anterior. Intre motive (directii?) echivalente, subconstientul poate procesa fluxuri imense de date, in fractiuni de secunda..”oportunitatile” ar putea fi doar concentratii mai bune de fire cauzale care sa ne duca la ceea ce ne-am dorit.

Mai spun unii (matematicieni cred ca le spune..) ca printr-un punct trec o infinitate de drepte concurente, prin doua puncte trece o singura dreapta. Un punct (prezentul) nu e de ajuns sa ai o directie. Viitorul dorit si prefigurat intr-un limbaj pe care sa-l inteleaga subconstientul (emotii) deja e o directie coerenta, un destin. Abaterile de la proiectia initiala se fac numai pentru un consum mai mic sau pentru ajustarea la obstacole neprevazute…

Busola interna ne duce mai departe.. curiozitatea ajuta 🙂

Carl Gustav Jung: “You meet your destiny on the road you take to avoid it”

28 Nov

Brand yourself – elemente de psihodiagnostic

Am facut o afirmatie saptamana trecuta: startul intr-un proces de auto-dezvoltare si promovare a propriei imagini in contact cu ceilalti se face doar pornind de la un set de reguli de evaluare a realitatii, set care este intern fiintei noastre.

Imi propun in acest post sa detaliez conceptul de auto-actualizare si sa evaluam impreuna ceea ce arata cifrele despre demersul de self-branding al unora dintre clientii mei. Pentru asta am selectat un lot de 44 oameni din diferite industrii, care au completat la intervale de timp cuprinse intre 180 si 260 zile (zile scurse intre prima aplicare a testului si cea de a doua aplicare a aceluiasi test) un test de personalitate din categoria BIG-FIVE (dimensiunile evaluate in tabelul de mai jos). Cu o parte din ei (27) am desfasurat programe de consiliere psihologica, cu cealalta parte (17) training si prezentarea rezultatelor la teste. Mediile aritmetice ilustrate aici pentru lotul de studiu si pentru lotul martor s-au realizat pentru diferentele numerice dintre scorurile la primul test si scorurile la al doilea test.

Pentru validarea conceptului de auto-actualizare, voi folosi lucrarile psihoterapeutului american Carl Rogers, care afirma ca tendinta la actualizare este vulnerabila la conditiile de mediu (Rogers, 1980; Rogers & Sanford, 1984). Acolo unde afirmatiile psihoterapeutului au legatura cu ceea ce voi prezenta in cifre, voi sublinia propozitiile in text.

In circumstante nefavorabile pentru organism, tendinta la actualizare poate fi afectata in asa fel incat organismul poate fi distorsionat, desi tendinta la actualizare continua sa ramana atat de constructiva cat este ingaduit de circumstante. Intr-o sugestiva metafora Rogers, in 1980 spunea: „ desi conditiile sunt nefavorabile cresterii, cartofii dintr-un beci vor inmuguri, iar mladitele vor creste spre firicelul de lumina care patrunde prin fereastra. Desi nu vor deveni niciodata plante adulte, aceste mladite palide sunt expresia tendintei la actualizare, tendinta de a-si indeplini potentialul. Viata nu abandoneaza lupta nici in cele mai neprielnice conditii”.

Tendinta la actualizare impinge spre socializare (Rogers, 1982). Fiintele umane au o natura sociala, drept urmare directia de baza a tendintei la actualizare la oameni este in sensul unui comportament social constructiv. Cu cat conditiile de mediu sunt mai bune, cu atat este mai puternica expresia caracteristicilor directionale, deci la oameni, capacitata de a fi empatici, de a se afilia, de a se exprima verbal, concretizate intr-un comportament social constructiv este cu atat mai dezvoltata cu cat au fost mai prielnice conditiile de dezvoltare.

“Inainte de toate, persoana se indreapta catre a fi autonoma… devine responsabila pentru sine… libertatea de a fi tu insuti este o libertate inspaimantatoare si subiectul se indreapta catre ea cu precautie, frica si neincredere; actualizarea self-ului nu este o crestere naturala, ci mai de graba o lupta personala pentru autenticitate”.

Dezvoltarea self-ului si a self-concept-ului reprezinta un subsistem al tendintei generale la actualizare.

O persoana complet integrata prezinta o mai mare deschidere spre experienta, o crestere a increderii in organismul sau, ceea ce determina cresterea libertatii psihologice a individului. Libertatea psihologica este un proces de crestere, dezvoltare si realizare. Terapeutul nu incearca sa determine nimic in mod fortat (directiv), ci sa se limiteze la o intelegere linistita a modificarilor interioare ale clientului si la o stimulare a explorarii self-ului clientului, rezistand impulsului de schimbare imediata.

Rogers, 1942 scria: „Terapia nu este o chestiune de a face ceva pentru individ sau de a-i induce ideea de a face ceva pentru el. Este o chestiune de eliberare a individului pentru o crestere normala si dezvoltare”

Mai jos voi prezenta grila pe care testul de personalitate folosit de mine evalueaza urmatoarele dimensiuni generale ale personalitatii: dezechilibru emotional – N, extraversie – E, deschidere la experienta si emotii – O, agreabilitate si capacitatea de a sustine si proiecta scopuri – C (si cate 6 sub-grile pe fiecare din aceste dimensiuni de personalitate).

Mai jos sunt mediile aritmetice pentru cele doua loturi, medii realizate pentru diferentele de la testul I la testul al II-lea (adica am facut diferentele dintre scorurile pentru fiecare sub-grila, pentru fiecare individ).

Rezultatele arata ca lotul de studiu (clientii cu care am lucrat intre 180 si 260 zile) au avut recul puternic pe scalele de dezechilibru emotional (scorurile N). Recul s-a inregistrat si la lotul-martor, dar pe mai putine scale si de o amplitudine mai mica.

Afirmatia de mai sus, in care psihoterapeutul Carl Rogers spunea ca tendinta la actualizare impinge la socializare este dovedita de amplificarea generala a scorurilor din scalele de extraversie, in special scalele de caldura-entuziasm (E1) si cea de activism (E4).

Afirmatia potrivit careia tendinta la actualizare produce o mai mare deschidere spre experienta si empatie este deplin dovedita de scorurile O3 si O5 si O6 (empatie, deschidere la idei si valori), scoruri care arata permeabilitate mare la moduri divergente de a vedea-imagina lumea.

Scorurile din grila de agreabilitate A dovedesc logici sociale de tip cooperare-deschidere mai pronuntate decat la lotul-martor.

As observa ca functia de a seta obiective si de a le urmari este consolidata la lotul de studiu, dovada fiind scorurile mai mair in scala de constiinciozitate C. Mai mult, pentru ca tema discutiei este self-branding-ul, as observa scalele de auto-evaluare de competenta (ce crede subiectul de spre eficeinta lui profesionala) si C4 (dorinta de realizare- gradul de investire a energiei in evolutie personala, in strategii de transformare). Maturitatea decizionala (scalele N5- impulsivitate) si C6 (deliberare, analiza amanuntita inaintea deciziei) s-a accentuat la lotul-studiu.

Iata scorurile in ordinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-studiu:

Iata scorurile in rdinea amplitudinii de dezvoltare la lotul-martor:

In final, voi face o afirmatie inginereasca: tendinta la auto-actualizare si construire a unei imagini de sine puternice (denumita aici Self Brand) exista, se manifesta vizibil pe intervale de timp de minim 180-260 zile si se poate masura 😉

23 Nov

Brand yourself

brand yourself..de unde as incepe daca as vrea ca propria-mi persoana sa fie mai vizibila si sa am o voce mai puternica intre ceilalti?

De la identitatea personala…sau de la brand-ul personal. Constatam similaritati intre oameni, constatam ca pot fi incadrati in tipologii si totusi, cand abordam descriptiv, detaliat un individ, ajungem la concluzia ca e greu sa-l confunzi cu un altul. Ceva il diferentiaza, ceva e numai al lui si-i da unicitate.

Conditii externe sau interne fac din aceasta modalitate unica si individuala un complex adaptativ, fluid.

Ca niste valuri care, in contact

cu tarmul, pierd usor din energie. Pastreaza ceva din ceea ce au fost si imprumuta din forma tarmului pe care ajung.

Si totusi..cum ajungem la a vorbi mai puternic despre noi?

Constientizand pentru inceput ca avem in noi resurse vaste pentru a ne dezvolta. Potentialul si individualitatea noastra nu sunt cantitati fixe, putandu-se transforma, daca vrem.

Acolo unde dezvoltarea este distorsionata sau blocata, se poate prezuma ca nevoia de baza a individului privind acceptarea a fost anulata/ modificata de o relatie. Lipsa auto-acceptarii duce la crearea unui concept de sine si a unui comportament aferent ce au ca obiective autoprotectia.

Cu alte cuvinte, ceva ne poate face sa avem o imagine de sine perturbata, imagine din care lipseste ingredientul increderii. Acest ceva este, de regula, o relatie cu un mediu sau o persoana in care am fost “educati” ca NU SUNTEM IN REGULA.

brand yourself

Cum ar fi daca am incepe sa ne gandim ca instanta dupa care evaluam corectitudinea sau incorectitudinea unor decizii nu e externa, ci e interna? Cum ar fi daca am renunta un pic macar la reguli externe fiintei noastre si am evalua strict dupa ce simtim? De gandit: ce-i aia si cum simte idealul de individ “fully functioning“?

10 Oct

Ronin syndrome IV-elemente de psihodiagnostic

Nitica teorie nu strica niciodata: hai sa traducem ceea ce pana acum am denumit plastic “Sindromul Ronin” ca fiind un principiu al comportamentului euristic performant.

Principiul al II-lea al termodinamicii postuleaza ca sistemele izolate evolueaza in sensul cresterii entropiei. Si atunci de unde paradoxala capacitate a organismelor de a-si creste si mentine ordinea intr-un univers supus degradarii?

Explicatia fizica a autoorganizarii sistemelor a devenit posibila odata ce s-a constatat ca entropia unui sistem deschis depinde atat de entropia produsa in procesele interioare, cat si de variatia entropiei datorata schimbului cu mediul. In consecinta, autoorganizarea si evolutia spre ordine sunt posibile in sistemele deschise care schimba energie si substanta cu mediul. Cu cat un sistem deschis este mai complex, cu atat numarul de procese ireversibile care se produc in interiorul lui este mai mare si, in consecinta, productia de entropie este mai mare. Pentru a-si mentine ordinea, sistemul evacueaza entropia in mediu.

In interiorul unui sistem psihic individual vom evalua mai tarziu aceasta propozitie. Haideti sa vedem un sistem complex de tip echipa cum se supune acestui principiu al comportamentului euristic performant.

Pentru o astfel de echipa se face propunerea unui program de dezvoltare personala (tehnici de consiliere psihologica si coaching), lasand alegerea participarii sau neparticiparii la program libera. Se selecteaza natural astfel 30% din totalul echipei, care participa la program. Debutul si finalul programului sunt marcate de masuratori privind factori de personalitate, focusul principal fiind pe dimensiunea Openess (deschidere fata de nou si gandire divergenta, creativitate).

Iata datele: Inainte de debutul programului, lotul de studiu (30% din membrii echipei) se caracteriza printr-un usor avans fata de lotul martor (70% din membrii echipei, neimplicati in programul de dezvoltare). Este evident ecartul in deschiderea mai mare fata de actiuni noi la lotul de studiu.

Dupa terminarea programului, lotul de studiu se distanteaza de lotul martor: se accentueaza deschiderea

la fantezie, deschiderea fata de sentimente (empatie) deschiderea fata de idei si valori. Deschiderea la moduri noi de a face lucrurile s-a atenuat ca si diferenta intre lotul de studiu si lotul martor.

La capitolul achizitii, lotul de studiu fata de lotul martor sta asa: s-a accentuat fantezia, empatia, blandetea sinceritatea si asertivitatea lotului de studiu. Au scazut semnificativ consumurile cauzate de tendinte nevrotice (a se vedea scorurile din scalele N- nevrotism).

Concluzii: pe fondul unei mai mari curiozitati si disponibilitati la nou, lotul de studiu s-a implicat activ intr-o activitate cu grad mare de inedit si necunoscut. Rezultatele implicarii si dezvoltarii constau in cresterea indicatorilor de inteligenta emotionala si inteligenta sociala, precum si in diminuarea tendintelor dezadaptative (cresterea calitatii mecanismelor de adaptare).

Entropia initiala a mini-sistemului format din 30% din membrii unei echipe a generat schimburi mai intense cu mediul, ducand la cresterea adaptabilitatii acestui sistem si la schimbarea parametrilor de stare pentru acest mini-sistem (au avansat in organigrama! 😉

12 Apr

Foucault si Tu

Pendulul lui Foucault este un dispozitiv experimental bazat pe pendulul gravitational, realizat de fizicianul francez Léon Foucault, care demonstreaza ca Pamântul se învârte în jurul propriei axe.
Dispozitivul experimental

Dispozitivul experimental consta dintr-un pendul gravitational capabil sa oscileze în orice plan vertical. Prima demonstratie a avut loc în februarie 1851, în Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva saptamâni mai târziu, Leon Foucault a suspendat o sfera cu o masa de 28 kg, prevazuta cu un vârf ascutit, de domul Panthéonului, la capatul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presarat un strat de nisip fin, pe care vârful pendului traseaza o rozeta si revine în locul de unde a pornit dupa 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotatie completa dureaza 48 de ore.
Explicatia fenomenului

Corpurile care se rotesc îsi pastreaza planul de rotatie, fenomen fizic utilizat la construirea giroscoapelor si girobusolelor. Cum miscarea de oscilatie este, în esenta, o proiectie liniara a unei miscari de rotatie, pendulul gravitational îsi pastreaza neschimbat planul de oscilatie liniara. În timp ce el oscileaza în plan vertical, sub el Pamântul se roteste, la latitudinea Parisului cu 11°19′ pe ora.

Am sa scriu aici pentru toti cei care, in ultimele doua saptamani, m-au facut sa gandesc la ordinea necesara a evaluarilor si auto-evaluarilor. Care sa fie mai intai: ce cred altii despre mine sau ce cred eu despre mine?
Este un individ, pe nume Schmid, care vorbeste despre conceptul de “fully functioning person”. Se ajunge la acest concept prin multe cai, una fiind psihoterapia: individul uman aflat intr-o relatie speciala si specializata de tipul terapiei este considerat expert. Adica una din regulile de baza ale abordarii terapiei centrate pe persoana spune ca directia, miscarea vine de la client catre terapeut. Clientul arata si anunta, terapeutul observa si incearca sa inteleaga. Clientul e expert in continut, terapeutul e expertul in proces.
Conditia de baza (una dintre ele) este prezenta in dialog.
In Grecia antica, Kairos era zeul momentelor fertile, al oportunitatilor favorabile,iar calitatea timpului era evaluata dupa cum actiunea era corecta si la momentul oportun. Momentul influentarii viitorului era aici si acum, in prezent. Exista un singur timp prezentul; viitorul e anticiparea prezentului, trecutul e rememorarea prezentului.
In terapie, intrebarea este: ce se prezinta acum?
Sa te intâlnesti de la persoana la persoana constituie o pozitie etica. Sa faci terapie inseamna sa ti se ceara de catre Altul sa raspunzi responsabilitatii lui. Provocarea nu este numai daca, ci si cum sa raspunzi. Terapia centrata pe persoana este raspunsul personal, profesional la apelul unei persoane in nevoie (un apel care este vazut in sine ca adresare personala, adica apelul unei persoane si nu o boala, o problema sau disfunctie; Schmid 2001
Voi incheia pledoaria pentru centrarea pe persoana cu sublinierea nevoii de a lua semnificatia si sensul (doar) de la client, de a reflecta cu integritate si pasiune pentru co-experimentare.
Clientul afla solutia pentru problema lui doar in masura in care terapeutul e deschis la experienta si nu neaparat e centrat pe diagnostic si dogmatism.
Asadar, Foucault si pendulul lui demonstreaza ca Universul se poate misca in jurul unui punct de referinta: persoana.
Tu, acum.

p.s. sa nu uit dedicatia de luni, pentru acei dintre voi care sunt, pe o distributie normala Gauss, presedintii Romaniei si manelisti, simultan ; )

12 Apr

Foucault si Tu


Pendulul lui Foucault este un dispozitiv experimental bazat pe pendulul gravitational, realizat de fizicianul francez Léon Foucault, care demonstreaza ca Pamântul se învârte în jurul propriei axe.
Dispozitivul experimental

Dispozitivul experimental consta dintr-un pendul gravitational capabil sa oscileze în orice plan vertical. Prima demonstratie a avut loc în februarie 1851, în Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva saptamâni mai târziu, Leon Foucault a suspendat o sfera cu o masa de 28 kg, prevazuta cu un vârf ascutit, de domul Panthéonului, la capatul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presarat un strat de nisip fin, pe care vârful pendului traseaza o rozeta si revine în locul de unde a pornit dupa 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotatie completa dureaza 48 de ore.
Explicatia fenomenului

Corpurile care se rotesc îsi pastreaza planul de rotatie, fenomen fizic utilizat la construirea giroscoapelor si girobusolelor. Cum miscarea de oscilatie este, în esenta, o proiectie liniara a unei miscari de rotatie, pendulul gravitational îsi pastreaza neschimbat planul de oscilatie liniara. În timp ce el oscileaza în plan vertical, sub el Pamântul se roteste, la latitudinea Parisului cu 11°19′ pe ora.

Am sa scriu aici pentru toti cei care, in ultimele doua saptamani, m-au facut sa gandesc la ordinea necesara a evaluarilor si auto-evaluarilor. Care sa fie mai intai: ce cred altii despre mine sau ce cred eu despre mine?
Este un individ, pe nume Schmid, care vorbeste despre conceptul de “fully functioning person”. Se ajunge la acest concept prin multe cai, una fiind psihoterapia: individul uman aflat intr-o relatie speciala si specializata de tipul terapiei este considerat expert. Adica una din regulile de baza ale abordarii terapiei centrate pe persoana spune ca directia, miscarea vine de la client catre terapeut. Clientul arata si anunta, terapeutul observa si incearca sa inteleaga. Clientul e expert in continut, terapeutul e expertul in proces.
Conditia de baza (una dintre ele) este prezenta in dialog.
In Grecia antica, Kairos era zeul momentleor fertile. al oportunitoatilor favorabile, calitatea timpului era evaluata dupa cum actiunea era corecta si la momentul oportun. Momentul influentarii viitorului era aici si acum, in prezent. Exista un singur timp prezentul; viitorul e anticiparea prezentului, recutul e rememorarea prezentului.
In terapie, intrebarea este: ce se prezinta acum?
Sa te intâlnesti de la persoana la persoana constituie o pozitie etica. Sa faci terapie inseamna sa ti se ceara de catre Altul sa raspunzi responsabilitatii lui. Provocarea nu este numai daca, ci si cum sa raspunzi. Terapia centrata pe persoana este raspunsul personal, profesional la apelul unei persoane in nevoie (un apel care este vazut in sine ca adresare personala, adica apelul unei persoane si nu o boala, o problema sau disfunctie; Schmid 2001
Voi incheia pledoaria pentru centrarea pe persoana cu sublinierea nevoii de a lua semnificatia si sensul (doar) de la client, de a reflecta cu integritate si pasiune pentru co-experimentare.
Clientul afla solutia pentru problema lui doar in masura in care terapeutul e deschis la experienta si nu neaparat e centrat pe diagnostic si dogmatism.
Asadar, Foucault si pendulul lui demonstreaza ca Universul se poate misca in jurul unui punct de referinta: persoana.
Tu, acum.

p.s. sa nu uit dedicatia de luni, pentru acei dintre voi care sunt, pe o distributie normala Gauss, presedintii Romaniei si manelisti, simultan ; )

24 Jan

Psihoterapia- cognitie sau emotie?

“Adesea sunt intrebat despre metoda mea psihoterapeutica sau analitica. Nu pot da un raspuns univoc. Terapia difera de la caz la caz. Daca un medic imi spune ca urmareste strict o metoda sau alta, atunci am indoieli in ceea ce proveste efectul terapeutic. Se vorbeste atat de mult in literatura de rezistenta pacientului, incat ai aproape senzatia ca psihiatrul incearca sa-i impuna ceva acestuia, cand, de fapt, fortele tamaduitoare ar trebui sa creasca in mod firesc din el. Psihoterapia si analizele sunt tot atat de diferite ca indivizii umani. Eu tratez fiecare bolnav pe cat de individual posibil, caci solutia problemei este intotdeauna una individuala. Reguli generale se pot stabili numai in privinta inconstientului colectiv. (…) O solutie care pentru mine nici nu intra in discutie poate fi pentru altcineva tocmai cea corecta. Bine-nteles ca metodele trebuie cunoscute, dar trebuie evitata o cale batatorita.
In mod foarte intentionat, eu nu sunt sistematic.Pentru mine nu exista fata de individ decat intelegerea individuala.(…)Punctul decisiv este ca eu, ca om, stau fata in fata cu alt om. Analiza este un dialog care necesita doi parteneri. Analistul si pacientul stau unul in fata celuilalt- ochi in ochi. Medicul are ceva de spus, dar si pacientul are.”
Carl Gustav Jung – Amintiri, vise, reflectii, 1961

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com